1.049 rezultate (0,22467 secunde)

Afișează toate filtrele

Marcă

Comerciant

Preț (EUR)

Afișează tot

Resetare filtru

Produse
De la
Magazine

Soroc de viata si soroc de moarte

Soroc de viata si soroc de moarte

Dupa doi ani petrecuti pe frontul din Rusia, tinarul soldat german Ernst Graeber primeste o nesperata permisie de trei saptamini si se intoarce in orasul natal. Dar la sosire da cu ochii de o priveliste infioratoare: tot orasul e distrus de bombardamentele trupelor aliate. Cautindu-si parintii, despre care nimeni nu stie daca mai sint sau nu in viata, Ernst o intilneste pe Elisabeth si, in mijlocul ruinelor, intre cei doi se infiripa o minunata poveste de iubire. Fericirea lor este insa de scurta durata, fiindca el trebuie sa se intoarca pe front, iar revelatia ororilor pe care le-a comis impins de o propaganda mincinoasa nu-i da pace. Romanul Soroc de viata si soroc de moarte a inspirat in 1958 o celebra ecranizare, in regia lui Douglas Sirk, cu John Gavin si Liselotte Pulver in rolurile principale, in a carei distributie apare si numele autorului.

RON 28.45
1

50 de metode de instruire pentru a facilita înțelegerea unui text

50 de metode de instruire pentru a facilita înțelegerea unui text

Un excelent instrument de lucru pentru profesorii din învățămîntul preuniversitar, volumul reunește cele mai eficiente metode didactice menite să-i ajute pe elevi să-și îmbunătățească abilitățile de citire, scriere, exprimare orală, ascultare, precum și de vizualizare a unui text. Avînd o bogată experiență în dezvoltarea literației la elevi și bazîndu-se pe studii de specialitate recente, autorii propun metode de predare etapizate, cu aplicabilitate în toate ariile curriculare, ilustrate cu exemple concrete din matematică, științele naturii, științe socio-umane sau cursuri vocaționale. Profesorii vor accesa ușor conținutul celor 50 de metode deoarece acestea sînt prezentate în ordine alfabetică și clasificate în funcție de etapa de învățare în care pot da cele mai bune rezultate

RON 33.50
1

Necazuri cu scoala

Necazuri cu scoala

In loc sa culegem si sa publicam perlele loazelor, care amuza atitea cancelarii ale profesorilor, ar trebui sa scriem o antologie a profesorilor buni. Literatura nu duce lipsa de asemenea marturii: Voltaire aducindu-le un omagiu iezuitilor Tournemine si Poree, Rimbaud aratindu-si poemele profesorului Izambard, Camus scriindu-i scrisori filiale domnului Martin, preaiubitul lui invatator, Julien Green reamintindu-si cu afectiune de imaginea vie si plina de culoare a domnului Lesellier, profesorul lui de istorie, Simone Weil aducindu-i laude profesorului ei, Alain, care la rindul lui nu-l va uita niciodata pe Jules Lagneau, care i-a trezit apetitul pentru filozofie, J.-B. Pontalis celebrindu-l pe Sartre, care «transa» atit de mult fata de toti ceilalti profesori ai lui… Daca, pe linga portretul profesorilor celebri, aceasta antologie ar propune portretul neuitatului profesor pe care aproape cu totii l-am intilnit macar o data in timpul scolaritatii, poate ca am face putina lumina asupra calitatilor necesare practicarii acestei stranii meserii. - Daniel PennacFragment din romanul "Necazuri cu scoala" de Daniel Pennac:"Tuturor acelora care pun constituirea gastilor doar pe seama fenomenului periferiilor le spun: aveti dreptate, da, somajul, da, concentrarea exclusilor, da, regruparile etnice, da, tirania elementelor care pot marca, familia monoparentala., da, dezvoltarea unei economii paralele si diversele forme de trafic de toate soiurile, da, da, da... Dar sa ne ferim sa subestimam singurul lucru asupra caruia putem actiona personal si care dateaza din noaptea timpurilor pedagogice: solitudinea si rusinea elevului care nu intelege, pierdut intr-o lume in care toti ceilalti inteleg.Doar noi al putem scoate afara din aceasta temnita, fie ca suntem sau nu formati in vederea acestui scop.Profesorii care m-au salvat - si care au facut din mine un profesor - nu erau formati pentru acest scop. Nu s-au preocupat de originile infirmitatii mele scolare. Nu si-au pierdut vremea cautandui cauzele si nici dojenindu-ma. Erau niste adulti confruntati cu niste adolescenti in pericol. si-au spus ca era o urgenta. S-au aruncat cu capul inainte. Nu m-au prins. Au plonjat din nou, zi dupa zi, iarasi si iarasi... Pana la urma m-au scos de-acolo. Şi pe multi odata cu mine. Pur si simplu ne-au pescuit din nou. Le datoram viata.

RON 19.00
1

Zbor deasupra unui cuib de cuci

Zbor deasupra unui cuib de cuci

Zbor deasupra unui cuib de cucia dat titlul unei celebre ecranizari, in regia lui Miloš Forman, avindu-i in distributie pe Jack Nicholson, Michael Berryman, Peter Brocco si Louise Fletcher.Zbor deasupra unui cuib de cuci, romanul care a lasat urme de nesters in literatura contemporana, este povestea zguduitoare a pacientilor dintr-un ospiciu condus cu mina de fier de sora-sefa Ratched, adepta unor metode de tratament barbare, precum electrosocurile si lobotomia. Singurul care i se opune este scandalagiul Randle Patrick McMurphy, simbolul revoltei impotriva autoritatii tiranice. Prin ochii altui pacient, seful Bromden, un indian urias, asistam la inclestarea dintre cei doi, care capata proportii aproape mitologice."Fragment din roman "Zbor deasupra unui cuib de cuci" de Ken Kesey:"Dumnezeu stie cit raminem suspendati in starea asta!Apoi, treptat, ea slabeste butonul cu cite-o gradatie si asta-i inca si mai rau. Rabd mai bine starea mea de impietrire moarta decit sa vad mina ingalata ca in ulei a lui Scanlon, de cealalta parte, chinuindu-se trei zile sa puna pe masa o carte de joc. Plaminii mei se opintesc sa traga aerul gros, de plastic, printr-o gaura ca de ac. Incerc sa ma duc la closet, dar simt ca-s ingropat sub o tona de nisip, ce-mi striveste vezica pina ce scintei verzi ma strafulgera si-mi piriie la timple.Ma opintesc din fiecare muschi si oscior si ma aburc din scaun sa ma duc la closet, ma muncesc sa ma ridic pina ce bratele si picioarele-mi tremura in spasme si dintii ma dor. Ma imping iar si iar si nu reusesc sa ma misc mai mult de-o jumatate de centimetru de pe scaunul de piele. Asa ca-mi dau drumul sa cad la loc si renunt si las urina sa tisneasca din mine, activind o sirma fierbinte si umeda de pe cracul sting al pantalonilor, care pune-n functiune o alarma umilitoare, sirene si reflectoare; toata lumea sare in picioare si alearga imprejur cu tipete speriate, iar negrii imbrincesc multimea la o parte, napustindu-se drept la mine, agitind somoioage inspaimintatoare din sirme de cupru care trosnesc si scuipa scintei cind ating apa.Cam singura data cind ne mai slabeste cu controlul asta asupra timpului e in toiul cetii; atunci timpul nu mai conteaza. Se pierde si el in picla ca toate celelalte. (Dar azi n-au mai dat drumul la ceata cu toata forta, cel putin de la venirea lui McMurphy. Sint sigur c-ar mugi ca un bivol de-ar vedea ceata imprejur.)Chiar cind te scutesc de altele, ai de-nfruntat ceata si controlul asupra timpului, dar azi pesemne s-a-ntimplat ceva: nu ne-am mai pomenit cu nici unul din lucrurile alea abatindu-se asupra-ne, cel putin de la ora barbieritului. In dupa-amiaza asta toate par sa fie la locul lor. Cand intra-n tura schimbul al doilea, ceasul arata patru treizeci, asa cum trebuie. Sora-sefa le da liber tuciuriilor si mai arunca o privire prin sectie. Extrage un ac lung de argint din cocul siniliu cu reflexe metalice, si-si scoate din cap boneta alba, depozitind-o cu grija intr-o cutie de carton (cu bobite de naftalina impotriva moliilor) si-si infige acul inapoi in par c-o miscare experta.O vad dincolo de geam cum le ureaza o seara buna la toti. Ii da infirmierei micute, cea care are un semn din nastere, un biletel; apoi mina ei se intinde spre tabloul de comanda de pe usa de fier, cupleaza c-un pocnet difuzoarele din salonul comun: "Buna seara, baieti. Purtati-va cum trebuie". Si pune muzica mai tare decit de obicei. Sterge cu incheietura miinii geamul; privirea ei dezgustata ii da de-nteles grasanului negru, care tocmai a intrat in tura, c-ar fi cazul se-apuce sa-l curete, iar el incepe sa-l stearga c-un servet de hirtie cind ea nici n-a apucat sa incuie usa de la intrare dupa ea.

RON 33.50
1

Luna a apus (ediție de buzunar)

Luna a apus (ediție de buzunar)

Ocupat de trupele inamice, un orasel linistit ajunge sa se confrunte, in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, nu numai cu raul venit din afara, ci si cu tradarea nascuta in sanul acestei comunitati stranse. Steinbeck da la iveala in acest roman adevaruri profunde, adesea tulburatoare, despre razboi, dar si despre natura umana. Aceasta "celebrare a durabilitatii democratiei", cum o descrie autorul insusi, a avut un impact extraordinar ca propaganda a Aliatilor in tarile ocupate de nazisti. In ciuda eforturilor Axei de a interzice romanul (in Italia fascista pana si faptul de a te afla in posesia unui exemplar era pedepsit cu moartea), Luna a apus a fost tradus in secret in franceza, daneza, olandeza, suedeza, germana, italiana si rusa, astfel ca sute de mii de copii circulau in Europa, facand din el de departe cel mai popular text de propaganda din timpul ocupatiei. Putine opere literare din epoca au demonstrat cu atata succes puterea ideilor in fata otelului rece si a fortei brute. Rolul jucat de roman in ridicarea moralului norvegienilor i-a adus lui Steinbeck numeroase elogii si medalia Crucea Libertatii Regele Haakon al VII-lea. Romanul a fost adaptat chiar de autor pentru scena in 1942 si ecranizat in 1943.Traducere din limba engleza de Ona Frantz

RON 28.50
1

Femeia la treizeci de ani (ediție de buzunar)

Femeia la treizeci de ani (ediție de buzunar)

RomanulFemeia la treizeci de anipovesteste, alegind fundalul tulbure al razboaielor napoleoniene, destinul unei frumoase doamne din inalta societate franceza de secol XIX. Uneori pasionala, alteori palind in fata esecului, viata lui Julie d’Aiglemont se schimba dupa iubirile care o framinta, fie ele venite din partea unui tata posesiv, a unui protejat al lui Napoleon, glorios, insa fara merite, ori a unui nobil englez care-i salveaza viata, dar pe care dragostea fata de frumoasa femeie il duce la moarte.Fragment din romanul "Femeia la treizeci de ani" de Honore De Balzac:„In acea clipa, sufletul tinerei Julie parca ar fi trecut in cel al ofiterului. Un gand inca si mai crud decat toate cele ce-l infricosasera pe batran ii crispa trasaturile chipului suferind atunci cand il vazu pe d'Aiglemont ca schimba, trecand prin fata lor, o privire tainica cu Julie, ai carei ochi se umezisera si al carei obraz capata o stralucire extraordinara. El o tari brusc pe fiica sa spre gradina Tuileries.- Dar, tata, spunea ea, mai sunt inca in piata Carrousel regimente ce trebuie sa continue manevrele.- Nu, copila mea, toate trupele defileaza.- Cred ca te inseli, tata; ar fi trebuit ca domnul d'Aiglemont sa le dea ordin sa inainteze...- Mi-e rau, draga mea, si nu mai pot sa stau.Julie n-avu cum sa se mai indoiasca de vorbele tatalui sau, dupa ce isi arunca ochii asupra acelei fete, careia ingrijorarile de parinte ii dadeau un aer abatut.- Ti-e rau tare? il intreba ea indiferenta si cu gandul aiurea.- Oare nu stii ca fiecare zi este pentru mine ca un dar? raspunse batranul.- Asadar, vrei iar sa ma mahnesti vorbindu-mi de moartea ta? Eram atat de vesela! Nu vrei mai bine sa-ti alungi gandurile astea amare si negre?- Ah! exclama tatal, scotand un suspin, copil rasfatat ce esti! Dar si inimile cele mai duioase sunt uneori foarte crude. Ca va inchinam viata noastra, ca nu ne gandim decat la voi, ca va pregatim tihna, ca ne jertfim bucuriile pentru toanele voastre, ca va adoram, ca va daruim pana si sangele nostru, astea nu-nseamna nimic, nu? Vai! da, voi primiti totul cu nepasare. Ca sa capatam pentru totdeauna zambetul si dragostea voastra dispretuitoare, ar trebui sa avem puterea lui Dumnezeu. Si pana la urma, vine un altul! un iubit, un sot - si ne rapeste inima voastra.Uluita, Julie isi privi tatal, care pasea incet, aruncandu-i priviri posomorate.- Si va mai si ascundeti de noi, urma el, ba poate chiar si de tine insati...- Tata, ce tot spui?- Ma gandesc, Julie, ca ai secrete fata de mine. Iubesti, continua repezit batranul, bagand de seama ca fiica lui incepuse sa se imbujoreze. Ah! Nadajduiam sa te vad alaturi de batranul tau tata pana la moartea lui, nadajduiam sa te tin fericita si stralucitoare langa mine! Sa te admir asa cum erai tu odinioara. Necunoscandu-ti soarta, as fi putut sa cred ca te asteapta un viitor linistit; acum, insa, mi-e cu neputinta sa duc cu mine o speranta de fericire pentru viata ta, de vreme ce-l iubesti mai mult pe colonel decat il iubesti pe varul tau. N-am cum sa ma mai indoiesc.- Si de ce n-ar trebui sa-l iubesc? exclama ea, cu o vie expresie de curiozitate.- Ah, scumpa Julie, n-ai sa ma intelegi! raspunse tatal, suspinand.- Spune-mi, totusi! izbucni ea, facand fara sa vrea un gest de razvratire.- Ei bine, copila mea, asculta-ma. Adeseori tinerele fete isi creeaza imagini marete, fermecatoare, chipuri cu totul ideale, si isi fauresc idei himerice despre oameni, despre sentimente, despre lume; apoi, naive, ele atribuie unui oarecare desavarsirile pe care le-au visat si se incred in el; si astfel iubesc in barbatul ce si-l aleg aceasta faptura imaginara; dar, mai tarziu, cand e prea tarziu ca sa se mai smulga din nenorocire, inselatoarea aparenta pe care au infrumusetat-o, primul lor idol, in sfarsit, se schimba intr-un schelet odios. Julie, mai degraba as vrea sa te vad indragostita de un mosneag, decat sa te vad indragostita de colonel. Ah! Daca ai putea sa te inchipui cu zece ani mai tarziu in viata, i-ai da dreptate experientei mele. Il cunosc pe Victor: hazul lui e un haz lipsit de spirit, un haz de cazarma, el n-are nici un talent si e cheltuitor. E unul dintre acei oameni pe care Cerul i-a creat ca sa infulece si sa mistuie patru mese pe zi, sa doarma, sa iubeasca pe cea dintai venita si sa se bata.

RON 28.50
1

Fake news in Epoca de Aur. Amintiri si povestiri cu cenzura comunista

Fake news in Epoca de Aur. Amintiri si povestiri cu cenzura comunista

Fie ca si-a propus, fie ca nu, Ioan T. Morar ne ofera o savuroasa contra-istorie a comunismului romanesc. Sub forma unor secvente adeseori burlesti, scriitorul livreaza imaginea unei lumi in care absurdul era regula, nu exceptia.Desi scrise sub ghilotina cenzurii, ele sint complet dezinhibate, cu o libertate a gindului si a expresiei ce le dadea, in epoca, un aer de neverosimil. Si totusi, textele au aparut in presa ultimelor doua decenii comuniste, pe sub nasul activistilor de partid si al vamuitorilor ideologici. Cum a fost posibil acest lucru? Uneori, prin jocul hazardului, pe care autorul il explica in palpitante capitole de memorialistica. Adeseori, prin partide de sah incrincenate in care inteligenta s-a dovedit superioara obtuzitatii si prostiei.Cartea lui Ioan T. Morar este, pe linga certele virtuti literare, conectate la o nesecata mina de umor si inteligenta, un sclipitor document de epoca. Sintem invitati cordial sa urmarim felul in care o Romanie alternativa – plina de umor, cu un accentuat simt al grotescului, inventiva, colorata, ironica – da cu tifla cenusiului murdar al ideologiei comuniste. - Mircea Mihaie

RON 47.50
1

La sud de granita, la vest de soare

La sud de granita, la vest de soare

Viata linistita a lui Hajime, proprietarul unui bar din Tokyo, este tulburata de amintirea unei povesti de dragoste din tinerete. Ceea ce il obsedeaza pe erou nu e neaparat imaginea iubitei din trecut, ci caracterul unic si irepetabil al relatiei dintre doi oameni si convingerea ca destinul uman e o problema de optiune. Reintilnirea cu una dintre iubite echivaleaza cu o incercare disperata de a recupera timpul pierdut, fie si cu riscul ruperii legaturilor cu prezentul.O poveste aproape ireala despre dragoste si despre moarte, ca mai toate povestile lui Murakami, invaluita in acordurile melodiei lui Nat King Cole „South of the Border”.Fragment din romanul "La sud de granita, la vest de soare" de Haruki Murakami:“— Hajime, nu crezi ca unele sentimente sunt dureroase tocmai pentru ca nu ne parasesc?Saxofonistul a venit la mine sa-mi multumeasca pentru tratatie, iar eu l-am felicita pentru concert.— In ultima vreme cantaretii de jazz a devenit foarte politicosi, i-am spus eu lui Shimamoto. Pe vremea cand eram student, nu se intampla asa ceva. Majoritatea se drogau si erau niste terchea-berchea. Cu toate acestea, din cand in cand mai dadeau concerte extraordinare. Mergeam deseori la clubul din Shinjuku si ascultam jazz si de fiecare data ma simteam tulburat.— Am impresia ca-ti plac asemenea tipi, nu?— Cred ca da. Probabil ca nu exista oameni pe care sa nu-i atraga lucrurile iesite din comun. Chiar daca noua din zece cazuri fac exceptie, tot ramane unul prin care se tinteste la o experienta sublima si tocmai faptul acesta pune lumea in miscare. Dupa parerea mea aceasta inseamna arta adevarata.Mi-am privit mainile care se odihneau in poala si apoi am ridicat ochii spre chipul ei. Astepta sa continuu.— Acum lucrurile nu mai stau asa. Am un bar si treaba mea este sa investesc si sa obtin profit. Nu sunt artist sau o persoana care sa creeze ceva. Nici macar nu promovez arta. Ca-mi place sau nu, trebuie sa recunosc acesta nu e un loc care sa tinda spre asa ceva. Pentru un manager, important este sa aiba o mana de oameni politicosi si distinsi pe care sa-i manipuleze cu usurinta. Asta e, n-am ce face. Mai bine asa decat o adunatura de Charlie Parkeri.Shimamoto a mai comandat un cocteil si a mai fumat o tigara. Am tacut amandoi o vreme. Ea parea dusa pe ganduri. Eu l-am ascultat pe basist interpretand solo-ul din „Embraceable You". Pianistul il mai acompania din cand in cand, iar tobosarul isi stergea sudoarea de pe frunte si mai lua cate o inghititura de bautura.

RON 33.50
1

In noapte (ediție de buzunar)

In noapte (ediție de buzunar)

In noapteeste un puzzle de personaje cum nu se poate mai diferite: Eri Asai, un fotomodel cufundat intr-un somn care dureaza de luni de zile, sora ei, Mari, o studenta pasionata de lectura, un trombonist de jazz, o tinara prostituata chinezoaica brutalizata si abandonata intr-unlove hotel, un simplu angajat la o firma de calculatoare. Toti sint oameni ai noptii bintuiti de secrete si dorinte nelamurite, iar legaturile dintre ei se limpezesc incetul cu incetul pe parcursul cartii, construind un univers nocturn plin de farmecul, subtilitatea si umorul caracteristice romanelor lui Murakami.Fragment din cartea "In noapte" de Haruki Murakami:"Nu s-a schimbat nimic in incapere. Doar silueta barbatului asezat pe scaun este acum in prim-plan. O vedem cu destul de multa claritate. Semnalul inca mai are interferente si din cand in cand imaginea se clatina, se contorsioneaza si se subtiaza. Zgomotul neplacut de fond se inteteste. Uneori se insereaza secvente fara nici o legatura. Dar totul se regleaza rapid si imaginea initiala reapare.Eri Asai este tot pe pat si continua sa doarma dusa. Lumina artificiala, nuantata, emisa de ecranul televizorului, arunca umbre miscatoare pe chipul ei, insa nu ii tulbura somnul.Barbatul de pe ecran poarta un costum maro-inchis, care poate candva a fost elegant si aratos, dar acum e ponosit. Pe maneci si pe spate e plin de puncte albicioase, ca o pulbere fina. E incaltat cu o pereche de pantofi negri din piele, cu varful rotund, dar si acestia sunt plini de praf. Sa fi trecut printr-un loc inecat in praf ca sa ajunga in camera aceasta? Poarta o camasa alba, simpla si o cravata banala din lana. Si pe camasa, si pe cravata se vad aceleasi urme de oboseala. Are parul carunt. De fapt, poate ca acelea nu sunt fire albe. Poate ca are parul negru, presarat cu praf alb. In orice caz, nu pare sa se fi pieptanat serios de ceva timp. Cu toate acestea, in mod surprinzator, nu da senzatia de neingrijit. Nu arata nici saracacios, ci doar epuizat si prafuit din cap pana in picioare, din cine stie ce cauza inevitabila.Nu ii putem vedea fata. In acest moment, camera de luat vederi il filmeaza fie din spate, fie pe bucati, cu exceptia chipului. Poate ca e din cauza unghiului sub care cade lumina, poate e intentionat, dar chipul ii este mereu cufundat in umbra, inaccesibil privirilor noastre.Barbatul nu face nici o miscare. Cand si cand, respira adanc si prelung, iar umerii ii urca si ii coboara usor in ritmul respiratiei. Arata ca un prizonier inchis de mult timp intr-o incapere. In jurul sau pluteste un aer accentuat de resemnare. Dar nu este legat. Doar sta pe scaun, cu spatele drept, respira linistit si priveste fix un punct in fata.

RON 25.50
1

Mustata lui Dali si alte culori

Mustata lui Dali si alte culori

Prefata de Bogdan Cretu   Proiect inedit in cultura romaneasca, pictoromanul da nastere unei lumi fictionale fabuloase, cele 16 picturi realizate de Felix Aftene generind 16 capitole ale unui roman scris de Lucian Dan Teodorovici. Pictura si literatura se potenteaza astfel reciproc in interiorul cartii, isi imprumuta una alteia idei, culori, personaje, iar temele mari se construiesc, pendulind intre comic si fantastic, in jurul protagonistului. In lumea acestuia, un pictor pentru care nimic nu-i imposibil, normalitatea functioneaza doar alaturi de canari vorbitori din Insulele Canare, furnici creatoare de arta, corbi atei, fluturi slab vazatori, spiridusi carora le plac zborurile cu baloane de sapun, sticleti matematicieni si atitea alte creaturi spectaculoase, ce pot fi vazute doar de cei care au ochi sa le vada.   Mustata lui Dali si alte culori este o carte splendida, un duet cum nu avem altul, despre puterea artei de a inventa realitatea, de a-i da un sens imaginind-o. Chiar imaginind-o dupa ce faptele s-au derulat. Un experiment de o frumusete aparte, care cauta sa reintregeasca unitatea privirii artistice asupra lumii noastre atit de atomizate. - Bogdan Cretu

RON 65.55
1

Povestiri

Povestiri

Iar noi sintem inspiratia ta, Rusie, frumusetea ta de necuprins cu mintea, vraja ta vesnica! Si noi toti am plecat, izgoniti de un arpentor nebun. Prietene, acusi o sa mor, spune-mi ceva, spune-mi ca ma iubesti, pe mine, fantoma fara casa, sezi mai aproape, da-mi mina... Sfiriind, luminarea se stinse. Degete reci imi atinsera palma, risul trist, familiar rasuna si amuti. Cind am aprins lumina nu mai era nimeni in fotoliu... nimeni... Doar o mireasma in odaie, nespus de gingasa, de mesteacan si de muschi umed..

RON 23.70
1

Fabian

Fabian

Fabian este un baiat de zece ani, sarac si dezorientat, care, satul de atmosfera rea din familie, pleaca de capul lui la Bucuresti ca sa-si caute matusa si, prin ea, sa-si afle salvarea. Neavand bani nici macar pentru biletul de tren, e prins de un controlor care, amenintandu-l ca-l da jos la prima statie, il incuie intr-un compartiment de serviciu. Inchis, speriat si lipsit de speranta, baiatul e gasit in cele din urma de nea Tomita, un controlor simpatic si marinimos. Intalnirea aceasta e doar inceputul unor aventuri care-i vor purta pe cei doi in inima Marelui Oras si care-i vor schimba viata baiatului

RON 28.50
1

Socio-hai-hui prin Arhipelagul Romaniei

Socio-hai-hui prin Arhipelagul Romaniei

Sintem deja in "post-tranzitie" – spun unii. E discutabil. Cert este insa ca faptele marunte nu mai sint la fel de fascinante in ele insele, nu mai uimesc doar prin ineditul lor, prin diversitatea frusta a intimplarii, ci, invaluite intr-o aura simptomatica, lasa tot mai mult loc de meditatie in jurul lor. De pe micul ecran al cotidianului pe marea scena a problemelor tarii este un drum care se cere parcurs la fiecare pas. Se cere o "privire graitoare", care sa aseze in cuvinte cu rost observatiile marunte. O privire socio-hai-huie, dar nu prea...-  Vintila MihailescuFragment din cartea "Socio-hai-hui prin Arhipelagul Romaniei" de Vintila Mihailescu"O fosta studenta care lucreaza in prezent la un doctorat despre patrimoniu si teritoriu la Cluj mi-a povestit, printre altele, despre cele doua ghiduri ale orasului, unul in viziune romaneasca, celalalt in versiune maghiara: un turist care ar consulta doar aceasta bibliografie si-ar da seama cu greu ca este vorba despre unul si acelasi oras. Lucrurile capata profunzime istorica daca urmaresti stratigrafia Muzeului Transilvaniei, selectia si punerea lor in scena sub vremi diverse: bucuresteanca Klisabeta, fosta Kogalniceanu este, comparativ, un caz simplu si fericit!Poveste veche, desigur, si complexa as spune, pe care doar Funar, acest postmodern fara voie, a reusit sa o reduca la un ridicol perfect, deconstruind-o pina la expresia sa irationala. Caci altminteri, exista ratiuni perene, chiar daca discutabile, in aceste povesti patrimoniale.Patrimoniul este totdeauna si pretutindeni o declaratie de identitate. Iar identitatea este, la rindul ei, o problema de apartenenta si excludere. Totul e cine pe cine exclude si cum. Romanii si maghiarii se exclud astfel reciproc din patrimoniul Transilvaniei, punindu-i cu usurinta intre paranteze, si unii si altii, pe sasi, ce nu au fost niciodata putere suprema in zona, dar lara de care Transilvania nu ar fi existat asa cum este acum. Acestia din urma, minoritari cronici, si-au decupat o parte de patrimoniu, al lor si doar al lor, pe care il apara de pericolul „draculizarii", de pilda.Problema este ca patrimoniul este doar virful aisbergului, registrul deciamatoriu al identitatii, care da tonul, ce-i drept, in masura in care este o declaratie de putere. Da tonul, dar nu face neaparat muzica: exista mult mai mult in ceea ce nurnim, de regula, identitate.

RON 28.50
1

Sinii verzi

Sinii verzi

Cu aceeasi verva, economie si exactitate lexicala (frazele au o precizie si o cadenta de bisturiu narativ), Florin Iaru ofera o mica panorama de fictiuni ingenioase, exersate in mai multe registre, de la realismul comic si anecdote fals-moralizatoare, la un horror & fantasy desprins parca din comics-urile ce au inspirat seria Tales From The Crypt, dar intotdeauna cu un twist stilistic. Comic-parodice, "crude si insolite", scandaloase si morbide, povestirile lui Florin Iaru, desi, prin forta restrinsa a textului, schematice din punctul de vedere al psihologiei personajelor, sint atipice si vin in contra unui orizont de asteptare nu doar fictional, dar si moral. - Marius Chivu     Fragment din volumul "Sinii verzi" de Florin Iaru:     „Voda inainteaza maiestuos in fata tronului, pentru ca urmeaza tirada sublimului Apus de soare. Nici nu apuca domnitorul sa deschida gura ca, brusc, fata i se strimba si, cu oarece fereala, isi strecoara o mina in buzunar. Pipaie, probabil, vreo pecete. Rostogoleste niste ochi rotunzi ca galbenusul. Incepe monologul. Maestrul recita cu patos. Dar nu apuca sa ajunga la „Moldova nu-i a mea", ca se intrerupe si iese furtunos din scena. Curtenii mormaie descumpaniti. Publicul se framinta. Asa o fi viziunea regizorala. Tunetele se revarsa in absenta stapinului. In fine, actorii improvizeaza si scot scena la liman. Pauza intre acte. Directorul se repede turbat la maestru si-l insfaca de barba. Dar domnitorul nu pare dispus la pertractari. Ii face un semn scirbit, impingindu-l cit colo. Vorbeste la telefon, e dus, transportat.     — Da, iubi, nu, iubi, vai, iubi... Acum momeste-o. Lasa-ma, bre, nu vezi ca e de viata si de moarte? Sigur ca-ti raspund, ciresica mea. Sau cu laptic, n-avem laptic? Incearca cu conserva de peste.     Directorul trage aer adinc in piept. Cind e vorba de nevasta, maestrul e cirpa de sters pe jos, ca vuieste teatrul, „iubi" e tinara si arzoaica. Orice incercare – sa ce? – sa orice! – e o condamnare la moarte lenta si dureroasa. Inutil sa i te impotrivesti. Iar maestrul e maestru, deci are voie.     — Te potolesti, da? Hai, mai e juma' de ora si mergem acasa! insista directorul.     — Pisica, ofteaza maestrul care, in clipa cind inchide telefonul, redevine marele actor. Pisica s-a catarat pe lampa si nevasta-mea nu o poate da jos, saracuta!     Incepe si actul final. Lucrurile par a se fi linistit, voievodul se apropie de moarte stind in pat, inconjurat de supravietuitorii decapitarilor grabnice. In tacerea pioasa si intensa care s-a lasat, se aude clar, limpede si indubitabila, vibratia unui telefon dat pe mute. Spectatorii se privesc intre ei cu repros. Doar muribundul se vira adinc in asternut si sopocale, pe un ton ascendent. E liniste, una de gheata, asa ca susotelile lui se aud perfect. „Iubi, sint in spectacol. Nu se poate sa ma... Ai mila. Da, stiu, e pisica noastra, iubi, a ta, a ta, dar ai putintica rabdare..."     — Asta-i din alta piesa! striga un spectator si sala se zguduie de ris.     Maestrul scoate capul de sub plapuma. E rosu la fata, desi e zugravit cu mult alb-vinetiu. E la capatul rabdarii. Se adreseaza multimii:     — Bai, lasati mistoul. E pisica nevesti-mii, incotopenita intre combina frigorifica si perete. Pe Dumnezeul meu, ce fac? Dati-mi un raspuns, ca altfel nu ma misc de aici.”

RON 23.70
1

Patru femei, patru poveşti

Patru femei, patru poveşti

Putem defini oare oamenii în funcție de o dorință dominantă care le ghidează viața? Aurora Liiceanu crede că da și, împreună cu prietena sa Antoaneta Taneva-Nandriș, identifică patru asemenea dorințe fundamentale: dorința de putere, dorința de iubire, dorința de bogăție și dorința de aventură. Găsește și patru femei care exemplifică aceste dorințe. Ele sunt Coco Chanel, cunoscuta creatoare de modă, Elisaveta Bagreana, poeta de trei ori nominalizată la Premiul Nobel, Cecilia Cuțescu-Storck, pictoriță, prima femeie profesor într-o academie națională de arte din Europa, și Lee Miller, fotomodelul devenit fotograf de război. Așadar o franțuzoaică, o bulgăroaică, o româncă și o americană – patru femei deschizătoare de drumuri, cu vieți excepționale și o faimă pe măsură

RON 38.00
1

Agonie si extaz. Vol. 1+2 (ediţie de buzunar)

Agonie si extaz. Vol. 1+2 (ediţie de buzunar)

Agonie si extaza dat in 1965 titlul unei ecranizari celebre, in regia lui Carol Reed, cu Charlton Heston si Rex Harrison in rolurile principale.Romanul isi brodeaza povestea pe marginea vietii unui personaj celebru al artei europene: Michelangelo Buonarroti. Ca sa duca la bun sfirsit aceasta neobisnuita biografie, Irving Stone a trait o vreme in Italia, unde s-a documentat pentru a crea fundalul unei epoci infloritoare, Renasterea. Asa aflam cum s-a scolit tinarul Michelangelo, cum a inceput sa lucreze in marmura, cum a devenit apoi interesat de arhitectura si pictura. Biograful american nu ocoleste nici detaliile amoroase ale vietii marelui sculptor renascentist, amanuntele despre legaturile sale cu familia Medici sau relatiile, uneori conflictuale, cu contemporanii sai in ale artei – da Vinci, Donatello, Botticelli, Rafael –, religiei si vietii de stat – papa Iulius al II-lea, papa Leon al X-lea.Irving Stone a schitat portretul artistului suprem.Agonie si extazeste imaginea uneia dintre cele mai uimitoare epoci ale omenirii. - The New York TimesAgonie si extaz.Vol.1 (488 pagini)Agonie si extaz.Vol.2 (528 pagini)Carte recomandata deNicu AlifantissiIoana Maria Lupascuin cadrul proiectului Libris, "Oameni si carti".Fragment:“Timp de treizeci de zile, picta din zori si pana-n noapte, terminand Jertfa lui Noe, cele patru titanice nuduri barbatesti ce o inconjurau, Sibila din Erythrea pe tron, si profetul Isaia in pandantivul din partea opusa, iar noaptea se intorcea acasa spre a mari la scara cartonul cu Gradina Paradisului. Timp de 30 de zile, dormi imbracat, fara sa-si scoata nici macar ghetele; si cand, la terminarea acestei portiuni, istovit cu totul, il puse pe Michi sa i le scoata, iesira cu un rand de piele cu tot.Isi tragea puterea din el insusi. Fiindca ametea stand in picioare si pictand, cu capul si umerii dati pe spate, cu gatul arcuit inapoi, astfel ca sa poata privi drept in sus, cu bratele care-l dureau la fiecare incheietura de cat le tinea in sus, cu ochii impaienjeniti din cauza vopselei care picura, cu toate ca se invatase sa picteze cu ochii mijiti si sa-i inchida la fiecare trasatura de penel, asa cum facea cand se apara de tandarile de marmura, il puse pe Rosselli sa-i faca a patra platforma, si mai inalta, tocmai in varful schelelor. Picta sezand, cu coapsele lipite de abdomen, ca sa aiba echilibru, cu ochii doar la cativa centimetri de tavan, pana cand oasele, acoperite cu putina carne, ale sezutului se vatamara si devenira dureroase, incat nu mai putu suporta chinul. Atunci, se intinse pe spate, cu genunchii in aer, chirciti cat mai strans cu putinta la piept, ca sa poata purta sigur bratul cu care picta. Intrucat nu mai avea ragazul sa se rada, barba lui deveni o ad'evarata capcana pentru vopseaua si apa ce picurau neintrerupt. Oricum se apleca sau se ghemuia, daca statea intins sau ingenuncheat, in picioare sau pe spate, trebuia sa faca intotdeauna o sfortare.La un moment dat crezu ca o sa-si piarda vederea. Primi o scrisoare de la Buonarroto, si cand sa o citeasca, nu vazu nimic altceva decat pata neclara. Lasa scrisoarea din mana, se spala pe fata, lua cateva imbucaturi din pasta prea fiarta care i-o pregatise Michi si reveni la scrisoare. Nu putu sa desluseasca nici un cuvant.

RON 47.50
1

Hagi Murad

Hagi Murad

Hagi Murad, ultima capodopera a lui Lev Tolstoi, pune sub semnul intrebarii brutalitatea si absurditatea razboiului, opunindu-i frumusetea spiritului uman si importanta rezistentei in fata nedreptatii. Printr-o impletire ingenioasa a fictiunii cu faptul istoric, aceasta urmareste destinul lui Hagi Murad, un capitan de o vitejie legendara care, in timpul Razboiului Caucazului, a schimbat pe neasteptate tabara in incercarea disperata de a-si salva familia. Publicata postum, nuvela Hagi Murad da glas convingerilor pacifiste ale lui Tolstoi, oferind perspective insolite asupra razboiului si tradarii, crimei si razbunarii sau intrigilor politice de culise, dar si o descriere inegalabila a Caucazului, tarim al framintarilor, aflat la confluenta a trei mari imperii, unde viata este o lupta necontenita

RON 21.90
1

Provizorat

Provizorat

Ar putea fi o poveste de dragoste banala, ca in orice tara si in orice epoca. Letitia incearca sa scape dintr-o casnicie nefericita in bratele lui Sorin, ambitiosul sau coleg din Institutie. Cei doi se arunca cu toata fiinta lor in aceasta legatura. Numai ca sintem in Romania anilor ’70... Totul e supravegheat, iar paranoia crescinda ii da eroinei impresia ca se afla sub privirea unui ochi imens. Descriind cu o rara finete barbati si femei care incearca sa traiasca liberi si sa scape, prin dragoste, de o existenta limitata, autoarea arata ca mai exista un demon la fel de distructiv ca teroarea: precaritatea sentimentelor. O amenintare, din nefericire, universala. - Le Monde

RON 23.70
1

Cele patruzeci de legi ale iubirii

Cele patruzeci de legi ale iubirii

Autoarea bestsellerului internationalBastarda IstanbululuiElla Rubinstein – mama casnica si sotie nefericita traind in suburbiile Bostonului zilelor noastre – se angajeaza, la aproape patruzeci de ani, la o agentie literara. Intr-o zi i se cere sa scrie un referat despre romanul unui autor pe care nu-l cunoaste. Asa descopera povestea fascinantei legaturi spirituale dintre faimosul poet persan Rumi si dervisul sufit Shams din Tabriz. Forta eliberatoare a iubirii care a schimbat destinele celor doi prieteni il va schimba curind si pe al ei: intre Ella si Aziz Zahara, autorul romanului, incepe un schimb epistolar, apoi se infiripa o minunata poveste de dragoste. O apologie a iubirii, privita in multiplele sale ipostaze, romanul lui Elif Shafak puncteaza cu subtilitate diferentele dintre religie si spiritualitate, dintre datorie si iubire.Cu mesajul sau actual, provocator,Cele patruzeci de legi ale iubiriimerita sa fie un fenomen editorial universal. - The IndependentO carte captivanta si inteleapta,Cele patruzeci de legi ale iubiriieste povestea unei intilniri iscate de destin, a unei tovarasii spirituale si a unei tragice despartiri. Elif Shafak preia fapte din biografia lui Rumi si a lui Shams, dervisul ratacitor, si ii readuce pe amindoi la viata cu talentul unei mari povestitoare. - The Associated PressTrecutul si prezentul fac front comun in apararea pasiunii intr-un roman superb, senzual, tumultuos. - The TimesElif Shafak jongleaza cu personaje din vremuri indepartate, o americanca a epocii moderne si un poet din secolul XIII, amindoi ilustrind o tema universala: lupta dintre ratiune si pasiune. Lasindu-se prinsa intr-o poveste uluitoare, eroina ei va alege, fara sa priveasca in urma, pasiunea. - More MagazineTraducere din limba engleza si note de Ada TanasaFragment din romanul "Cele patruzeci de legi ale iubirii" de Elif Shafak:"Bagdad, aprilie 1242 Bagdadul n-a bagat de seama sosirea lui Shams din Tabriz, insa eu nu voi uita niciodata ziua in care a venit la umilul nostru locas de dervisi. Aveam oaspeti insemnati in dupa-amiaza aceea. Cadiul se abatuse pe-acolo, impreuna cu un grup de oameni de-ai sai, si banuiesc ca era ceva mai mult decat bunavointa in vizita lui. Vestit pentru sila sa fata de sufism, voia sa-mi aduca aminte ca statea cu ochii pe noi, asa cum statea cu ochii pe toti sufitii din tinut.Cadiul era un om ambitios. Avea o fata latareata, pantecul lasat si niste degete scurte si butucanoase, fiecare impodobit cu cate un inel scump. Trebuia sa se infraneze de la atata mancare, dar banuiesc ca nimeni nu avea curajul sa-i spuna lucrul asta, nici macar medicul lui. Tragandu-se dintr-un sir lung de invatati piosi, era unul dintre cei mai puternici oameni din tinut. Cu un singur cuvant putea trimite un om la spanzuratoare sau la fel de usor putea ierta nelegiuirile unui osandit, scotandu-l din cea mai intunecoasa temnita. Imbracat intotdeauna in blanuri si vesminte de pret, se purta cu maretia cuiva care era sigur de puterea sa. Nu incuviintam infumurarea lui nemasurata, dar pentru binele locasului nostru faceam tot ce-mi statea in puteri ca sa intru in voia acestui om puternic.- Traim in cel mai stralucit oras din lume, a spus cadiul aruncand in gura o smochina. Azi Bagdadul da pe dinafara de pribegi care fug din calea hoardelor tatare. Noi le oferim un adapost sigur. Asta e buricul lumii, nu crezi, Baba Zaman?- Orasul asta e o nestemata, fara indoiala, am raspuns cu grija. Dar sa nu uitam ca orasele sunt ca oamenii. Se nasc, trec prin copilarie si tinerete, iar in cele din urma mor. In clipa asta Bagdadul se afla la varsta tineretii tarzii. Nu mai suntem atat de bogati ca pe vremea califului Harun Al-Rasid, desi ne putem mandri ca suntem inca un centru al negotului, mestesugurilor si poeziei. Dar cine stie cum o sa arate orasul intr-o mie de ani? S-ar putea ca totul sa fie altfel.- Cata rea-credinta! a clatinat cadiul din cap, intinzandu-se catre un alt blid si luand o curmala. Carmuirea Abbasizilor dainuie si-o sa avem o soarta infloritoare. Bineinteles, asta daca starea de lucruri de-acum nu e tulburata de tradatorii din randurile noastre. Sunt unii care-si spun musulmani, dar felul cum talmacesc ei credinta islamica e cu mult mai primejdios decat orice amenintare din partea necredinciosilor.Am hotarat sa-mi tin gura. Nu era nici un secret - cadiul era incredintat ca misticii, cu talcuirile lor proprii si tainice ale islamului, aduceau numai necazuri. Ne invinuia ca nu tineam seama deshariasi prin urmare nu le aratam cinstea cuvenita oamenilor cu greutate - oamenilor ca el. Uneori simteam ca i-ar fi placut sa-i izgoneasca pe toti sufitii din Bagdad.- Fratia voastra nu face nici un rau, insa nu crezi ca unii sufiti au intrecut orice masura? m-a intrebat cadiul mangaindu-si barba.

RON 52.50
1

Soareci si oameni

Soareci si oameni

• Autor distins cu Premiul Nobel pentru literaturaSoareci si oameni, unul dintre romanele clasice ale literaturii secolului trecut, este o poveste cu nuante parabolice despre prietenie si destin. Personajele centrale sint doi lucratori sezonieri, George Milton, un tinar inteligent si inimos, si Lennie Small, un urias naiv, cu o forta incontrolabila si o intirziere mentala ce il face sa semene cu un copil mare. Cei doi barbati, a caror induiosatoare relatie de prietenie ajunge sa semene a dependenta, se angajeaza ca lucratori la o ferma. Ei au un vis, un ideal, sa stringa bani din care sa-si cumpere un loc al lor, unde sa traiasca „din belsugu’ pamintului”.Insa o serie de intimplari tragice, provocate de naivitatea lui Lennie, de neputinta lui de a distinge raul de bine, le naruie sperantele.Fragment din cartea "Soareci si oameni" de John Steinbeck"Desi in ferestrele baracii lucea deja lumina serii, inauntru era aproape intuneric. Prin usa deschisa se auzeau bufnetele si zanganiturile razlete ale unei partide de potcoave, iar din cind in cind zgomotul vocilor ce se inaltau, aprobator sau batjocoritor.Slim si George intrara impreuna in incaperea ce se invaluia in intuneric. Slim se intinse deasupra mesei de joc si aprinse becul cu abajur de tabla. Masa se lumina imediat, dar conul abajurului isi arunca stralucirea direct in jos, lasind ungherele baracii in semiintuneric.Slim se aseza pe o ladita si George ocupa locul din fata lui.- N-o fost mare lucru, zise Slim. Probabil c-ar fi trebuit sa-i inec aproape pe toti. N-ai de ce sa-mi multumesti pentru asta.- N-o fi fost mare lucru pentru tine, spuse George, da' o insemnat a dracu' de mult pentru el. Doamne Dumnezeule, nici nu stiu cum o sa-l facem sa doarma aicea, inauntru! O sa vrea sa doarma-n grajd, cu ei. O sa fie greu sa-l tinem sa nu se suie in cutie, cu puii.- N-o fost mare lucru, repeta Slim.Da' auzi, chiar c-ai avut dreptate cu el. N-o fi destept, da' asa lucrator n-am vazut de cind is. Mai ca-l ornori pe ala cu care-o facut pereche la orz. Nu exista om care sa tie pasu' cu el. Doamne Dumnezeule, asa barbat puternic io n-am mai vazut!George raspunse mindru:- Lu' Lennie numa' sa-i spui ee sa faca si el face daca nu trebe sa-si bata prea tare capu'. Singur nu se poate gindi ce sa faca, da' ordinele le-asculta ca nimeni altu'.Afara se auzira zanganitul unei potcoave ce se lovi de tarusul de fier si un mic cor de urale. Slim se trase un pic in spate, cit sa nu-i cada lumina pe fata.

RON 25.50
1

Tao pentru sanatate, sex si longevitate

Tao pentru sanatate, sex si longevitate

Tao pentru sanatate, sex, longevitate - Daniel Reid Tao, forta primordiala ce da nastere tuturor fenomenelor din univers, sta la baza unei adevarate filosofii de viata. Datorita amestecului sau inedit de regimuri fizice si mentale si importantei egale pe care o acorda teoriei si practicii, taoismul a ajuns sa includa elemente foarte diferite precum alchimia, respiratia profunda, exercitiile fizice, disciplina sexuala, fitoterapia, dieta, helioterapia si multe altele. Cartea exploreaza, in lumina descoperirilor stiintei occidentale moderne, sistemul echilibrat si cuprinzator de ingrijire a sanatatii folosit de mai bine de 5 000 de ani de medicii chinezi si de practicantii artelor martiale si ai meditatiei. Autorul abordeaza toate aspectele legate de sanatate, oferind informatii la obiect despre regimuri alimentare si nutritie, post si excretie, respiratie si exercitii fizice, medicina, meditatie si yoga sexuala

RON 47.50
1

...Să ucizi o pasăre cîntătoare (ediţie de buzunar)

...Să ucizi o pasăre cîntătoare (ediţie de buzunar)

• Autor distins cu Premiul Pulitzer pentru literaturaRoman ecranizat in 1962, in regia lui Robert Mulligan, cu Gregory Peck, John Megna si Frank Overton in rolurile principale.Scout Finch este martora la intimplarile dramatice declansate intr-un orasel sudist atunci cind un barbat de culoare este acuzat ca a violat o femeie alba. Tatal naratoarei, Atticus, desemnat ca avocat al apararii, trebuie sa tina piept unor prejudecati pina atunci latente si, din acest moment, Scout si fratele ei, Jem, sint atrasi intr-o succesiune rapida de evenimente care le depasesc intelegerea. Pe timpul procesului, oraselul decade treptat in grotesc si violenta, insa exista oameni care nu se lasa contaminati de setea generala de razbunare, iar Atticus Finch ramine reperul moral care ii ofera lui Scout, si totodata cititorilor, un punct de vedere empatic si echilibrat.Fragment din cartea "...Sa ucizi o pasare cintatoare" de Harper Lee:"Tot cicalindu-l, am reusit pina la urma sa-l conving pe Jem si, spre usurarea mea, o vreme a lasat-o mai moale cu jocul. Continua sa sustina totusi ca Atticus n-ar fi spus ca n-avem voie, ceea ce inseamna ca, in realitate, aveam. Ei, si chiar daca Atticus ar spune nu, ar gasi el, Jem, o portita de scapare: n-am avea decit sa schimbam numele personajelor si gata, nimeni nu ne-ar mai putea invinui ca ne jucam de-a cineva anume.Dill a imbratisat din toata inima planul acesta de actiune! Oricum, Dill, care-i tinea hangul lui Jem in toate privintele, imi cam punea rabdarea la incercare. La inceputul verii ma ceruse in casatorie, ca indata dupa aceea sa uite. Ma insemnase ca pe un lucru al lui, zicindu-mi ca sint singura fata pe care o va iubi vreodata, apoi ma neglijase. L-am batut in doua rinduri, dar nu mi-a folosit la nimic, dimpotriva, s-a imprietenit si mai mult cu Jem. Petreceau zile intregi in „casa din copac" complotind si planuind, iar pe mine ma chemau numai cind aveau nevoie de un al treilea. Asa ca un timp nu m-am amestecat nici eu in proiectele lor mai temerare si, cu riscul de a fi numita „fata", mi-am petrecut amurgurile care mai ramasesera din vara aceea mai mult cu dorrmisoara Maudie Atkinson, pe veranda ei.Jem si cu mine aveam totdeauna dreptul de libera intrare in curtea domnisoarei Maudie, cu conditia sa nu ne apropiem de azalee, insa relatiile noastre nu erau definite suficient de clar. Inainte ca Jem si cu Dill sa ma excluda din planurile lor, nu era decit o cucoana oarecare din vecini, ce-i drept insa, o prezenta destul de blajina.Acordul nostru tacit cu domnisoara Maudie prevedea ca avem voie sa ne jucam pe gazonul ei, sa mancam struguri, cu conditia de a nu-i strica vita, si sa exploram vasta ograda din dos - clauze atit de generoase, incit arareori vorbeam cu dinsa, caci aveam grija sa pastram echilibrul delicat al relatiflor noastre; prin purtarea lor insa, Jem si cu Dill m-au facut sa ma apropii mai mult de ea.Domnisoara Maudie nu isi putea suferi casa: timpul petrecut inauntru i se parea timp pierdut. Era vaduva si, in plus, o doamna cu insusiri cameleonice, care-si lucra straturile de flori cu o veche palarie de pai pe cap si in salopeta barbateasca, pentru ca, dupa baia de la ora cinci, sa se instaleze pe veranda si sa troneze asupra strazii in chip de frumusete atot-stapinitoare.Tinea la tot ce creste pe pamintul Domnului, chiar si la buruieni. Cu o singura exceptie. De gasea o frunza de ciufa in curtea ei, era ca la a doua batalie de pe Marna: navalea asupra plantei, inarmata cu un hirdau de tinichea si o dinamita la radacina cu o substanta otravitoare care, zicea dinsa, e atit de puternica, incit ne-ar da gata pe toti daca nu ne-am feri.— De ce n-o smulgeti pur si simplu? am intrebat-o o data, dupa ce asistasem la o campanie prelungita impotriva unei frunze de cel mult trei toli.— S-o smulg, fetito, s-o smulg?Si domnisoara Maudie ridica de jos lastarul rapus si strivi intre degete tulpina firava: citeva seminte microscopice cazura jos.— Afla ca o ramurea din planta asta, una singura, poate distruge o curte intreaga. Asa sa stii. Cind vine toamna, asta se usuca si vintul o imprastie in tot tinutul Maycomb!Dupa chipul domnisoarei Maudie, se vedea cit de colo ca o atare eventualitate e pentru ea ca ciuma din Vechiul Testament. Avea un fel de a vorbi cam raspicat pentru o doamna din tinutul Maycomb.

RON 31.50
1

Negustorul de inceputuri de roman

Negustorul de inceputuri de roman

Sa nu fiti uimiti daca intr-o buna zi librariile nu vor mai vinde romane, ci computere concepute sa scrie romane, in functie de fantasmele dumneavoastra secrete. Absolut nimeni nu va mai fi interesat de cartile altuia, ne vom citi propriile noastre romane, comandate dispozitivelor personale de scris autofictiune. Toti vom fi scriitori. Talentul nu va mai fi un privilegiu. Iar cei mai vanitosi sau mai frustrati dintre noi vor incerca, poate, sa angajeze si cite o fiinta umana careia sa-i ceara sa citeasca romanele scrise in numele nostru de catre softuri sofisticate. Acesti „cititori de profesie” – ei insisi scriitori, la rindul lor – vor fi atit de rari, incit vor cere sa fie platiti foarte scump, iar uneori, chiar cu pretul vietii.

RON 33.20
1

35 de kile de speranţă

35 de kile de speranţă

Traducere din limba franceză de Alexandra CozmoliciDin clipa în care trece pragul grădiniței, copilăria fericită a micului Grégoire se transformă într-un adevărat coșmar. Chestiile sforăitoare cu care îl pisează educatorii și profesorii nu-i intră în cap orice-ar face, colegii își bat joc de el, iar părinții îl cicălesc și-l ceartă fără încetare. Singurul loc în care micul Grégoire se simte în largul său este atelierul bunicului Léon, unde pasiunea lui pentru meșterit îl ajută să construiască tot felul de lucruri ingenioase – un detector de oase pentru căței, o mașină de descojit banane... Totuși, cînd nepotul rămîne repetent pentru a doua oară și nici o școală nu vrea să-l mai primească, bunicul nu-i mai ține partea și îl zgîlțîie zdravăn. Abia atunci micul Grégoire se trezește și vede ce dezastru e viața lui. Dar totul se poate repara dacă muncești pe brînci și ai multă speranță... vreo 35 de kile

RON 32.90
1

Leopardul de zăpadă (ediție de buzunar)

Leopardul de zăpadă (ediție de buzunar)

Leopardul de zăpadă este o relatare a călătoriei făcute de Peter Matthiessen împreună cu zoologul George Schaller în Nepal, în căutarea faimoasei feline cu acest nume, dar şi pentru a vizita Mănăstirea de Cristal, un centru spiritual budist din Himalaya. Pasionat de filozofia zen şi, în acelaşi timp, un observator atent al lumii înconjurătoare, Matthiessen transformă relatarea călătoriei sale într-o incursiune de tip iniţiatic, în care căutarea unui animal rar se îmbină cu încercarea de regăsire a sinelui după o traumă recent suferită – moartea prematură a soţiei, Deborah. Descrierea călătoriei, cu greutăţile întâmpinate pe traseu, prin munţii înzăpeziţi şi satele nepaleze, alternează cu digresiuni pe teme spirituale, legate de gândirea şi practica budiste, excursuri filozofice şi meditaţii de ordin personal. Această împletire de întâmplări, idei, personaje exotice şi descrieri ale copleşitoarelor peisaje himalayene conferă un farmec aparte volumului lui Matthiessen, scris sub forma unui jurnal de expediţie, dar care e în acelaşi timp o călătorie spre fiinţa lăuntrică ascunsă în fiecare dintre noi

RON 38.00
1