88 rezultate (0,24577 secunde)

Marcă

Comerciant

Preț (EUR)

Resetare filtru

Produse
De la
Magazine

Necazuri cu scoala

Necazuri cu scoala

In loc sa culegem si sa publicam perlele loazelor, care amuza atitea cancelarii ale profesorilor, ar trebui sa scriem o antologie a profesorilor buni. Literatura nu duce lipsa de asemenea marturii: Voltaire aducindu-le un omagiu iezuitilor Tournemine si Poree, Rimbaud aratindu-si poemele profesorului Izambard, Camus scriindu-i scrisori filiale domnului Martin, preaiubitul lui invatator, Julien Green reamintindu-si cu afectiune de imaginea vie si plina de culoare a domnului Lesellier, profesorul lui de istorie, Simone Weil aducindu-i laude profesorului ei, Alain, care la rindul lui nu-l va uita niciodata pe Jules Lagneau, care i-a trezit apetitul pentru filozofie, J.-B. Pontalis celebrindu-l pe Sartre, care «transa» atit de mult fata de toti ceilalti profesori ai lui… Daca, pe linga portretul profesorilor celebri, aceasta antologie ar propune portretul neuitatului profesor pe care aproape cu totii l-am intilnit macar o data in timpul scolaritatii, poate ca am face putina lumina asupra calitatilor necesare practicarii acestei stranii meserii. - Daniel PennacFragment din romanul "Necazuri cu scoala" de Daniel Pennac:"Tuturor acelora care pun constituirea gastilor doar pe seama fenomenului periferiilor le spun: aveti dreptate, da, somajul, da, concentrarea exclusilor, da, regruparile etnice, da, tirania elementelor care pot marca, familia monoparentala., da, dezvoltarea unei economii paralele si diversele forme de trafic de toate soiurile, da, da, da... Dar sa ne ferim sa subestimam singurul lucru asupra caruia putem actiona personal si care dateaza din noaptea timpurilor pedagogice: solitudinea si rusinea elevului care nu intelege, pierdut intr-o lume in care toti ceilalti inteleg.Doar noi al putem scoate afara din aceasta temnita, fie ca suntem sau nu formati in vederea acestui scop.Profesorii care m-au salvat - si care au facut din mine un profesor - nu erau formati pentru acest scop. Nu s-au preocupat de originile infirmitatii mele scolare. Nu si-au pierdut vremea cautandui cauzele si nici dojenindu-ma. Erau niste adulti confruntati cu niste adolescenti in pericol. si-au spus ca era o urgenta. S-au aruncat cu capul inainte. Nu m-au prins. Au plonjat din nou, zi dupa zi, iarasi si iarasi... Pana la urma m-au scos de-acolo. Şi pe multi odata cu mine. Pur si simplu ne-au pescuit din nou. Le datoram viata.

RON 19.00
1

Hagi Murad

Sinii verzi

Sinii verzi

Cu aceeasi verva, economie si exactitate lexicala (frazele au o precizie si o cadenta de bisturiu narativ), Florin Iaru ofera o mica panorama de fictiuni ingenioase, exersate in mai multe registre, de la realismul comic si anecdote fals-moralizatoare, la un horror & fantasy desprins parca din comics-urile ce au inspirat seria Tales From The Crypt, dar intotdeauna cu un twist stilistic. Comic-parodice, "crude si insolite", scandaloase si morbide, povestirile lui Florin Iaru, desi, prin forta restrinsa a textului, schematice din punctul de vedere al psihologiei personajelor, sint atipice si vin in contra unui orizont de asteptare nu doar fictional, dar si moral. - Marius Chivu     Fragment din volumul "Sinii verzi" de Florin Iaru:     „Voda inainteaza maiestuos in fata tronului, pentru ca urmeaza tirada sublimului Apus de soare. Nici nu apuca domnitorul sa deschida gura ca, brusc, fata i se strimba si, cu oarece fereala, isi strecoara o mina in buzunar. Pipaie, probabil, vreo pecete. Rostogoleste niste ochi rotunzi ca galbenusul. Incepe monologul. Maestrul recita cu patos. Dar nu apuca sa ajunga la „Moldova nu-i a mea", ca se intrerupe si iese furtunos din scena. Curtenii mormaie descumpaniti. Publicul se framinta. Asa o fi viziunea regizorala. Tunetele se revarsa in absenta stapinului. In fine, actorii improvizeaza si scot scena la liman. Pauza intre acte. Directorul se repede turbat la maestru si-l insfaca de barba. Dar domnitorul nu pare dispus la pertractari. Ii face un semn scirbit, impingindu-l cit colo. Vorbeste la telefon, e dus, transportat.     — Da, iubi, nu, iubi, vai, iubi... Acum momeste-o. Lasa-ma, bre, nu vezi ca e de viata si de moarte? Sigur ca-ti raspund, ciresica mea. Sau cu laptic, n-avem laptic? Incearca cu conserva de peste.     Directorul trage aer adinc in piept. Cind e vorba de nevasta, maestrul e cirpa de sters pe jos, ca vuieste teatrul, „iubi" e tinara si arzoaica. Orice incercare – sa ce? – sa orice! – e o condamnare la moarte lenta si dureroasa. Inutil sa i te impotrivesti. Iar maestrul e maestru, deci are voie.     — Te potolesti, da? Hai, mai e juma' de ora si mergem acasa! insista directorul.     — Pisica, ofteaza maestrul care, in clipa cind inchide telefonul, redevine marele actor. Pisica s-a catarat pe lampa si nevasta-mea nu o poate da jos, saracuta!     Incepe si actul final. Lucrurile par a se fi linistit, voievodul se apropie de moarte stind in pat, inconjurat de supravietuitorii decapitarilor grabnice. In tacerea pioasa si intensa care s-a lasat, se aude clar, limpede si indubitabila, vibratia unui telefon dat pe mute. Spectatorii se privesc intre ei cu repros. Doar muribundul se vira adinc in asternut si sopocale, pe un ton ascendent. E liniste, una de gheata, asa ca susotelile lui se aud perfect. „Iubi, sint in spectacol. Nu se poate sa ma... Ai mila. Da, stiu, e pisica noastra, iubi, a ta, a ta, dar ai putintica rabdare..."     — Asta-i din alta piesa! striga un spectator si sala se zguduie de ris.     Maestrul scoate capul de sub plapuma. E rosu la fata, desi e zugravit cu mult alb-vinetiu. E la capatul rabdarii. Se adreseaza multimii:     — Bai, lasati mistoul. E pisica nevesti-mii, incotopenita intre combina frigorifica si perete. Pe Dumnezeul meu, ce fac? Dati-mi un raspuns, ca altfel nu ma misc de aici.”

RON 23.70
1

Palavrageala pe Nil

Povestiri

Provizorat

Proiectul Rosie

Proiectul Rosie

Proiectul Rosie este o sublima si, la prima vedere, imposibila poveste de dragoste. La treizeci si noua de ani, Don Tillman, un profesor de genetica suferind – fara sa stie – de sindromul Asperger, e inca burlac. Desi e destept si aratos, nu prea are noroc in dragoste. Dar de data asta e hotarit sa reuseasca. De aceea a initiat Proiectul Sotia, pe baza unui chestionar de saisprezece pagini, care il va ajuta sa-si afle partenera perfecta prin eliminarea pas cu pas a tipurilor feminine nepotrivite: veganele, microbistele, creationistele, fumatoarele, ignorantele, homeopatele... Numai ca frumoasa Rosie, care da buzna in viata lui, e exact pe dos: munceste intr-un bar, e vegetariana, fumeaza si, in plus, incearca sa dea de urma tatalui ei biologic. "Cea mai incompatibila femeie din lume", conchide Don. Si totusi se lasa implicat, fara sa stie prea bine de ce, intr-un nou proiect: s-o ajute pe Rosie sa-si gaseasca tatal prin intermediul unor mostre de ADN prelevate pe ascuns. Si sa descopere ca dragostea si viata nu urmeaza intotdeauna regulile stiintei. Romanul de debut al lui Graeme Simsion, Proiectul Rosie, a fost tradus in patruzeci de limbi, recompensat in 2012 cu Victorian Premier’s Award pentru manuscrise inedite si s-a aflat printre finalistii la International IMPAC Dublin Literary Award. Fragment din cartea "Proiectul Rosie" de Graeme Simsion: "— Inteleg ca te-ai mai intalnit cu Rosie. Dupa cum a prevazut expertul, a subliniat el. — Da, i-am raspuns, dar nu pentru Proiectul Sotia. Gene este cel mai bun prieten al meu, dar tot nu ma simteam in stare sa-i dezvalui informatii despre Proiectul Tata. Din fericire, nu a insistat. Probabil a presupus ca aveam intentii sexuale cu Rosie. Am fost chiar uimit ca nu a atacat imediat subiectul. — Ce stii despre Rosie? m-a intrebat el. — Nu foarte multe, i-am raspuns sincer. N-am prea vorbit despre ea. Conversatiile noastre se concentreaza pe probleme externe. — Hai, scuteste-ma, mi-a spus el. Doar stii cu ce se ocupa, stii unde isi petrece timpul. — E barmanita. — OK, a raspuns Gene. Asta e tot ce stii? — Si nu il place deloc pe tatal ei. Gene a izbucnit in ras fara nici un motiv evident. — Nu cred ca e chiar Robinson Crusoe. Aceasta a parut sa fie o afirmatie batjocoritoare legata de paternitatea lui Rosie, insa mi-am amintit ca referirea la fictionalul supravietuitor al unui naufragiu poate fi folosita si ca metafora, insemnand ca cineva nu e singur sau, in acest context, ca barbatul acela nu era singurul pe care Rosie nu-l placea. Gene probabil ca mi-a observat expresia confuza din timpul rationamentului meu si a continuat: — Lista de barbati pe care ii place Rosie nu e foarte lunga. — E gay? — Ar putea foarte bine sa si fie, a raspuns el. Uita-te cum se imbraca! Comentariul lui Gene parea sa se refere la genul de vestimentatie pe care il purta cand a venit prima oara la biroul meu. Dar pentru munca la bar se imbracase conventional, iar in timpul vizitelor facute pentru a colecta ADN Rosie purtase blugi si bluze cu nimic iesite din comun. In seara cu Incidentul Haina se imbracase neconventional, dar deosebit de atragator. Poate ea nu voia sa trimita semnale de imperechere in mediul in care o intalnise Gene - probabil intr-un bar sau restaurant. O mare parte din vesmintele unei femei au menirea de a-i spori atractivitatea sexuala, cu scopul de a-i asigura un partener. Daca Rosie nu cauta un partener, parea perfect rational sa se imbrace altfel. Erau multe intrebari pe care voiam sa i le pun lui Gene despre ea, dar banuiam ca respectivele intrebari ar fi presupus un nivel de interes pe care Gene l-ar fi interpretat gresit. Aveam totusi o intrebare importanta. — De ce a vrut Rosie sa participe la Proiectul Sotia?"

RON 23.70
1

Calatoria oamenilor cartii

Calatoria oamenilor cartii

A ascuns Cartea intr-un loc ce i s-a parut creat in acest scop: intr-un defileu de munte, unde pustnici in cautarea singuratatii isi construisera o mica manastire. Lor le-a incredintat Cartea, promitindu-si ca se va intoarce abia dupa ce ii va fi pregatit pe oameni pentru acceptarea ei... Alese sapte oameni intelepti si demni si impreuna cu ei intemeie Fratia, ce avea sa se ocupe de reformarea lumii si de pregatirea acesteia pentru schimbarea ce urma sa vina. Dar in planurile marete ale lui H.R.C. interveni, cum se intimpla de obicei, istoria. Se facura doua razboaie unul dupa altul, aparura noi reformatori... Incepura persecutiile, se aprinsera rugurile. Privind stelele si cercetind proprietatile materiei, oamenii se apropiau uneori la un pas de adevar, dar apoi anulau totul in fata noilor camere de tortura ce apareau ca tarabele la iarmaroc. H.R.C. muri la Anvers, cu fata brazdata de zbirciturile amaraciunii. Inainte de a se stinge, cu mina tremurinda, intocmi pe un petec de hirtie harta muntilor in care ascunsese Cartea, cu speranta naiva ca marea involburata a istoriei se va linisti, iar oamenii se vor ocupa in cele din urma de ceea ce este mai important. - Olga TokarczukFragment din cartea "Calatoria oamenilor cartii" de Olga Tokarczuk:"Flacara lumanarilor lasa sa se vada un peisaj deschis si norii de furtuna de dincolo de orizont. Era ca si cum lumina ar fi deschis o fereastra ascunsa in perete, prin care se putea vedea inserarea si apropierea furtunii nocturne. Pe partea stanga a celui ce privea, in prim-plan, se afla o grota. Interiorul ei se pierdea in intuneric. In fata intrarii in pestera statea o femeie zvelta, diafana, intr-o rochie deschisa. Avea o piele neobisnuit de palida, si parea fie ca doarme, fle ca arata asa cum arata lunaticii: cu ochii pe jumatate inchisi, fata linistita, insa fara a exprima ceva in mod deosebit. Femeia tinea in mana delicata un snur sau mai degraba o sfoara, de care era legat un balaur ce statea la picioarele ei. Poate ca ar fl trebuit sa fie infricosator, dar in infatisarea si pozitia lui, in inclinarea supusa a capului era ceva ce te indemna sa-l privesti mai curand ca pe un caine. Desi avea gheare, aripi membranoase si o coada mare, tepoasa, era balaur doar cu numele. In realitate, amintea de un animal de casa, chiar putin neajutorat. Nici sfoara care-l lega de mana femeii nu trimitea cu gandul la simbolul sclaviei, ci mai degraba la legaturi de docilitate si de supunere benevola. Din partea dreapta a imaginii, unde se afla o padure deasa, venea un cavaler. El statea pe un imens cal alb, iar coiful ridicat ii dezvaluia doar fata tanara si indarjita. Ochii ii erau plini de manie, iar pe obraji inca nu-i dadusera tuleiele. Tanarul ridica lancea si strapunse gatul zmeului. Picaturi de sange de un rosu inchis se scurgeau pe nisip. Balaurul in agonie incerca sa-si intinda aripile si atunci se vedeau pete, asemenea celor de pe spatele unei buburuze uriase.Tabloul facea impresia ca nu fusese terminat. Scena prezentata parea ca nu se poate termina astfel, ca isi are continuarea undeva aproape. Din cauza neincheierii ei si a lipsei unei solutii care sa poata fl acceptata, imaginea facea o impresie cutremuratoare.- Cine-i aceasta? De ce-i permite sa ucida sarmanul animal? Este Sfantul Gheorghe? - intreba Veronica soptit.- Da, e Sfantul Gheorghe, iar aceasta-i printesa pe care, dupa cum spune legenda, a rapit-o balaurul si a inchis-o in pestera. Sfantul Gheorghe ucide in balaur tot raul si pacatul lumii.Veronica se apropie de tablou si o privi cu atentie pe femeie.- Printesa aceasta nu pare a fi deloc incarcerata. Ea este cea care il supune pe balaur. Un astfel de balaur n-ar putea face rau nimanui. Mai degraba cavalerul acesta...- Aveti dreptate - interveni de Berle. - Pentru ca imaginea aceasta nu este o prezentare fidela a legendei. E doar o variatie artistica pe aceasta tema. Domnule de Chevillon, de unde aveti tabloul?- L-am adus din Italia. Are peste doua sute de ani. E un Uccello.

RON 23.70
1

Iubirea omeneasca

Iubirea omeneasca

Cand este amenintata, existenta se arata in toata goliciunea ei si ne frapeaza prin extrema simplitate a mecanicii sale. De-a lungul ceasurilor de carcera, am descoperit aceste mecanisme fruste: frica anuleaza orice pretinsa complexitate psihica, apoi setea si foamea alunga frica, ramine aiuritoarea banalitate a mortii, dar acest frison al spiritului devine repede ridicol in comparatie cu micile umilinte trupesti… in sfirsit vine dezgustul fata de sine, fata de acea mica sfera a existentei care se credea pretioasa, pentru ca era unica, si care ajunge sa se sparga printre atitea alte basici de tot felul.Fragment din romanul "Iubirea omeneasca" de Andrei Makine:"...Cu multi ani mai tarziu, naivitatea intrebarii avea sa-i revina in minte, iar el avea sa-si spuna ca acea refiectie de adolescent despre revolutie si dragoste nu era chiar atat de tampita. Pentru ca la ce servesc tresaltarile eliberatoare daca nu ne schimba radical modul de a ne intelege si a ne iubi semenii ? Avea sa-si dea seama ca, de la noaptea aceea cu luna plina, dragostea devenise pentru el un criteriu secret de judecare a oricarei activitati umane pe acest pamant. Elias a crezut la inceput ca era vorba de un hot: in ceata primelor ore ale diminetii, un om s-a strecurat pe langa coliba vecina, a impins discret usa, apoi a iesit si s-a privit in dreptunghiul oglinzii fixate de pervaz. Si-a netezit pieptanatura, si-a aranjat gulerul vestonului, s-a intors...Elias l-a recunoscut pe tatal sau. I s-a parut mic ("E din cauza ca am crescut", si-a spus el) si imbracat cu acea eleganta de cocos pe care o afiseaza unii militari. Uniforma era prea stramta, prea incarcata de buzunare si nasturi. Semana cu... un ofiter portughez! Elias s-a indepartat de fereastra, sperand sa stearga prin cuvinte acea penibila prima impresie. Avea atatea sa-i povesteasca acestui om.Voia sa-i vorbeasca despre maica-sa in inchisoarea din Dondo. O femeie invizibila, pierduta in multimea de prizonieri. Si apoi smulsa din masa aceea umana, o umbra muta intinsa in baraca lor, pe malul raului Cuanza. Si, sub pielea ei pamantie, stralucirea alba a claviculei fracturate.

RON 21.80
1

Copilul furat

Lenin. O biografie

Lenin. O biografie

Biografie politica la superlativ. - Sunday TelegraphLenin este si astazi o personalitate controversata. Unii il privesc cu aversiune, altii inca ii propaga ideile. In poate cea mai cunoscuta si mai bine documentata biografie a lui Lenin, Robert Service ni-l prezinta asa cum nu il intilnim in cartile de istorie: ca o figura politica marcanta, dar si ca un om obisnuit. Un om care s-a bucurat de sustinerea familiei, dar care, dupa ce fratele sau a fost executat din ordinul tarului, a devenit un rebel. Un om a carui dorinta de distrugere s-a dovedit a fi mai puternica decit dragostea pentru proletariatul in slujba caruia sustinea ca se afla. Un om care, impins de preocuparile sale intelectuale si de furia impotriva regimului, a ajuns, dintr-un tinar activist marxist, fondatorul partidului comunist si al statului sovietic. Un om care a lasat mostenire Rusiei opresiunea politica si intimidarea sociala, dar pe care, in pofida suferintelor indurate de pe urma comunismului, multi l-au jelit la moartea sa si dupa aceea.Cel mai bun punct de plecare pentru a-l cunoaste pe fondatorul bolsevismului este cartea istoricului britanic Robert Service. Service scrie impotriva canonului referitor la Lenin care predomina atit in Est, cit si in Occident. - New York Review of BooksCea mai importanta contributie a cartii sint informatiile de ordin personal. Datorita lor, Lenin apare mai uman, dar si mai inspaimintator. Service nu lasa relatarile sa alunece in sentimentalism si nu uita nici o clipa despre cine vorbeste. - Wall Street JournalDaca, datorita anumitor circumstante, istoria nu s-ar fi intors in favoarea lui, Lenin ar fi putut ramine un exilat anonim. Aceasta biografie superba arata de ce nu s-a intimplat asa. - BooklistFragment din cartea "Lenin. O biografie" de Robert Service"Cu atit mai uluit a fost in dimineata zilei de marti, 4 iulie, cind a fost trezit de un trimis al Comitetului Central bolsevic. Maksimilian Savelev, care facea parte din redactia Pravdei si era un apropiat al radicalilor din Organizatia Militara, venise la Neivola cu trenul ca sa-i dea lui Lenin de veste ca demonstratiile impotriva Guvernului Provizoriu erau pe punctul de a scapa de sub control si ca ministrii planuiau sa ia contramasuri dure. Indiferent de starea in care se afla, Lenin a trebuit sa puna capat vacantei si sa se intoarca la Petrograd. Putea sa fie o insurectie tot asa cum putea sa fie si un fiasco. Varsarea de singe era aproape inevitabila. Locul lui Lenin nu era in Finlanda, ci alaturi de camarazii sai din Comitetul Central bolsevic. Micul grup format din Lenin, Maria Ilinicina, Savelev si Bonci-Bruevici si-a facut bagajele in pripa si a luat primul tren inapoi catre granita administrativa ruso-finlandeza de la Beloostrov, apoi mai departe spre Gara Finlanda. Calatoreau cu pasapoarte legale, iar Bonci-Bruevici se temea ca nu cumva sa intre in conflict cu alti pasageri, insa nu s-a intimplat nimic De la Gara Finlanda s-au grabit spre resedinta Matildei Ksesinskaia, pentru ca la amiaza sa se alature Comitetului Central.Grevele si demonstratiile durau deja de citeva zile ; multimi de muncitori, soldati si marinari se adunau frecvent in fata vilei, asteptind din partea Comitetului Central un semn pentru un atac decisiv impotriva Guvernului Provizoriu. La fel s-a intimplat si la scurt timp dupa intoarcerea lui Lenin, caruia i s-a cerut sa iasa la balcon si sa se adreseze multimii. La inceput a ezitat, insa liderii bolsevici din Kronstadt l-au convins s-o faca. Lenin era sigur in acel moment ca criza fusese supraalimentata si ca liderii Organizatiei Militare actionasera iresponsabil. Intorcindu-se spre cei care erau cu el in vila Ksesinskaia, le-a spus: „Meritati o chelfaneala zdravana pentru treaba asta!"17, apoi s-a dus pe balcon si a cerut multimii sa-si meninta calmul. A sustinut ca demonstratiile antiguverna-mentale trebuiau sa fie inainte de toate pasnice, insa mesajul sau nu a fost bine primit. Multimea crezuse ca Lenin, care scrisese inflacarat despre nevoia de a inlatura Guvernul Provizoriu, se va pronunta pentru actiune violenta si neintirziata. Lenin insa a gindit cumpatat, iar la primele ore ale zilei de 5 iulie Comitetul Central bolsevic a facut si ultimul pas inapoi, anulind demonstratia care fusese planificata pentru mai tirziu in acea zi.

RON 14.50
1

Copacul 1

Jucatorul (ediţie de buzunar)

Inima de caine. Insemnari pe mansete

De la Golania la rezist

De la Golania la rezist

De la Golania la #rezist. Jurnal civic 2017-2019La aproape trei decenii de la miscarea civica Golania din Piata Universitatii, in 1990, a aparut miscarea #rezist, cu proteste ce au cuprins intreaga tara, declansate impotriva schimbarilor in justitie dorite de coalitia corupta aflata la guvernare. Acesta este jurnalul personal tinut de Ruxandra Cesereanu in perioada 2017-2019, cind s-a implicat activ in protestele din Cluj, fiind adesea printre oamenii care au iesit in strada. Trei ani de viltoare sociala si politica in tara noastra sint sintetizati in acest jurnal, evidentiind cele mai aspre momente de criza, dar si micile victorii care au pastrat vie speranta protestatarilor si i-au ajutat sa „reziste” pina la destramarea coalitiei de guvernare din 2019. De la Golania la #rezist contureaza caruselul de emotii si reactii prin care a trecut autoarea in timpul protestelor, asemenea celor cu care a impartasit dorinta de trezire civica a Romaniei si de aparare a unor principii fundamentale pentru democratie.Dupa ce am vazut cu ochii mei manifestatia-maraton din Piata Universitatii si am auzit discursurile din balconul Universitatii, reactiile multimii, cintecele, spiritul parodic, umorul, rugaciunile comunionale, ceva s-a trezit definitiv in mine. Acelui ceva eu ii spun constiinta morala. Era o energie noua, de observator lucid si combativ, implicat in ceea ce se intimpla in tara sa. Acel ceva m-a facut sa ma preschimb intr-un actant civic din 1990 incoace, chiar daca mi-au ramas tabieturile de spectator. In latura mea socio-politica sint mai degraba un raisonneur si, in mod cert, o analista a mentalitatilor. Piata Universitatii 1990 m-a facut sa fiu asa ceva, m-a marcat definitiv si definitoriu, de aici mi se trage meteahna de comentator, acesta a fost inceputul. - Ruxandra Ceserean

RON 14.50
1

Raiul gainilor

Coaja de nuca

Povestiri din singuratate

Dumnezeu, universul si viata

Dumnezeu, universul si viata

Universul a fost creat, are un inceput, sau a fost dintotdeauna asa cum il vedem? Cum au fost posibile aparitia si evolutia speciilor biologice, pina la cea mai evoluata dintre ele, omul? Ordinea ce guverneaza intregul Univers a fost oare determinata de prezenta unei ratiuni? Sint intrebari pe care marii ginditorii si le-au pus inca din vechime si la care, afirma profesorul Bourceanu, stiinta actuala ne poate ajuta sa gasim unele raspunsuri.Daca prima parte a cartii analizeaza problemele legate de nasterea si evolutia Universului prin prisma rezultatelor obtinute de fizica, cosmologie si astrofizica, cea de-a doua isi propune sa raspunda la intrebari privind aparitia si evolutia vietii pe Pamint. Partea a treia trateaza succint starea actuala a biosferei, care se degradeaza continuu ca urmare a activitatilor umane, multe dintre ele lipsite atit de ratiune, cit si de morala. Punind laolalta perspectivele stiintei, ale gindirii filosofice si religiei asupra acestor probleme fundamentale, conchide autorul, vom intelege ca, departe de a se exclude in mod necesar, ele pot converge.Fragment din cartea "Dumnezeu, universul si viata" de Gelu  Bourceanu"Alaturi de argumentele analizate pana aici, descoperirea bosonului Higgs constituie inca o dovada covarsitoare in sprijinul modelului Big Bang.Spuneam in introducere ca ultimul argument marcant in favoarea modelului Big Bang este bosonul Higgs, supranumit si „particula lui Dumnezeu". Sa cercetam de ce formarea acestei particule, in conditiile unor energii extrem de mari, se vadeste a fi atat de importanta pentru intelegerea inceputului universului.Filosofii greci antici Leucip si Democrit, elevul sau, pe la 450 i.Hr., aratau ca orice corp material, prin sfaramare, se poate diviza in particule din ce in ce mai mici, pana cand se ajunge la unele extrem de mici, care nu se mai divid sub actiunea fortelor de care dispunea omul la acele vremuri. Aceste particule „indivizibile" se numesc „atomi" (de la grecesculatomos). Generalizand, ei considerau ca la baza lumii materiale stau atomii. Trebuie sa observam ca, pentru a obtine particule din ce in ce mai mici, este necesar sa se consume energii din ce in ce mai mari. Astazi se stie ca si atomii sunt constituiti, la randul lor, din alte particule.

RON 9.50
1

Navala apelor

Parinti

Parinti

• Premiul Festivalului Primului Roman de la Chambery, Franta, editia 2020 • Premiul Tinarul Prozator al anului 2019 • Premiul Sofia Nadejde pentru Literatura Scrisa de Femei, editia 2019, la sectiunea Proza    Romanul descrie viata unei familii dintr-un orasel de provincie care se confrunta cu moartea unuia dintre cei doi copil. Incercarile familiei de a se adapta la noua situatie coincid cu transformarea societatii romanesti, cea mai mare parte a actiunii fiind plasata in perioada postcomunista. Ioana Negrila, eroina romanului, este o fetita prinsa intre intimplarile copilariei, neputinta de a-si ajuta fratele si nevoia de a trece peste moartea lui. Impreuna cu Tudor, un vecin de virsta ei, incearca sa afle ce s-a intimplat cu fratele ei, mort la un centru de ingrijire a unor persoane cu dizabilitati, dar nu reuseste sa gaseasca nici o pista verosimila. Lumea cartierului, familia extinsa, deteriorarea relatiei dintre parinti aduc resemnarea in fata mortii abia in perioada adulta. Povestea Ioanei Negrila, protagonista acestui roman, este marcata de doua evenimente traumatizante. In copilarie, boala fratelui ei mai mic o priveaza de atentia parintilor, facind-o sa se simta neglijata. Dupa moartea lui Florinel, in perioada adolescentei, atunci cind lucrurile par sa reintre in normal, parintii se despart. Urmarea este ca, ajunsa la maturitate, Ioana traieste singura, convinsa ca orice incercare de a-si intemeia o familie este sortita esecului. Cititorului nu-i va scapa, fireste, faptul ca datele biografice ale personajului coincid cu cele ale autoarei. Naratiunea la persoana intii ii va sugera, in plus, ca schimbarea de nume e menita sa prezinte ca fictiune o experienta de viata strict autentica. Ar fi insa o greseala sa reducem romanul la faptele de la care a pornit. In primul rind, ca povestitoare, Ioana nu se confunda cu personajul omonim, ea istorisind cu verva anecdote despre nenumarate alte personaje. In al doilea rind, exista, de fapt, nu una, ci trei «Ioane» cu voci distincte: fetita naiva, adolescenta orgolioasa si femeia matura, care isi rememoreaza viata. Principala calitate a romanului, remarcabila pentru un debut, consta in aceasta extraordinara mobilitate a punctului de vedere. Caracterul autobiografic ramine important, dar se cere inteles ca o constructie-de-sine in care, paradoxal, personajul preia initiativa. - Ovidiu Verdes

RON 23.70
1

Fii si indragostiti

Focul din casa

Focul din casa

Women’s Prize for Fiction 2018Isma este in sfirsit libera. Dupa ce i-a crescut pe fratii ei mai mici – gemenii Aneeka si Parvaiz – de la moartea parintilor, obtine o viza de studii care-i ingaduie sa-si implineasca visul de a-si pregati doctoratul in America. Isma pleaca la Amherst College, insa isi face griji pentru Aneeka, sora ei frumoasa si incapatinata, care a ramas in Londra, si pentru Parvaiz, care dispare, calcind pe urmele tatalui sau jihadist. Bintuit de trecutul tatalui, dupa ce afla ca acesta a fost torturat de americani la Bagram, Parvaiz se inroleaza in ISIS si fuge in Siria. La scurt timp, in viata surorilor se iveste Eamonn, fiul unui important politician britanic. Sa fie acesta o sansa la fericire? Un mijloc de a-l salva pe Parvaiz? Brusc, destinele a doua familii se impletesc in acest roman care ne provoaca sa ne intrebam: ce sacrificii sintem dispusi sa facem in numele iubirii?Romanul Kamilei Shamsie, nominalizat la Man Booker Prize in 2017, este o adaptare indrazneata a Antigonei lui Sofocle. Focul din casa pastreaza temele tragediei antice: nesupunere civica, fidelitate si lege. O poveste ingenioasa si exploziva, in care tensiunea atinge cote maxime si care se incheie cu una dintre cele mai memorabile scene din romanele acestui secol. - The New York TimesUn roman bulversant, plin de rasturnari de situatie. - The Washington PostToate romanele Kamilei Shamsie sint absolut impresionante si abordeaza probleme morale complexe, oferind genul de lectura plina de satisfactii la care spera cei mai multi dintre noi cind aleg un roman. - San Francisco Chronicl

RON 14.50
1

Cazemata 1

Copilaria