7 rezultate (0,12839 secunde)

Marcă

Comerciant

Preț (EUR)

Resetare filtru

Produse
De la
Magazine

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1919 - 1924

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1919 - 1924

In ce greutate ma aflu eu acum, incercand sa-mi descurc amintirile minunatei mele tinereti. Minunata, fi indca asa mi s-a infatisat de cate ori ma intorceau gandurile spre dansa; dar iata ca de-abia a inceput condeiul sa-mi alerge pe hartie si imi dau seama ca minunea era mai mult in mine, si ca in afara de mine lucrurile nu se aratau in realitatea lor decat foarte rar sub stralucitele culori cu care le imbracase imaginatia mea, biciuita atat prin noutatea senzatiei cat si prin infl uente speciale de ordin estetic sau literar, de care ici un incepator nu se poate libera in momentele formarii sale intelectuale. Regasindu-ma dupa 20 sau 30 de ani in contact cu aceleasi lucruri, am putut sa-mi dau seama de toata importanta unghiului de viziune sub care inregistram senzatiile, si ca pe cele mai amagitoare si pe cele mai scumpe le-am faurit de multe ori aproape numai noi insine, in laboratorul constient sau subconstient al inchipuirilor noastre. Nu e om trecut de 50 de ani care sa nu ofteze dupa frumusetea si bunatatile vremurilor din tineretea lui, dar daca ar incerca sa-si precizeze mai de aproape regretele ce ar mai ramane din ele? Fiecare din noi, cand ne fura gandul si ne duce inapoi, departe, revedem sau ne inchipuim ca revedem lucruri minunate, dar cand din intamplare ne izbim de unele din acele lucruri minunate, intamplator ramase neschimbate - de un monument, spre exemplu, sau de un chip zugravit, sau de o priveliste - ne dam seama ca minunea era in noi, in tineretea noastra. Cati n-au crezut ca intre 18 si 25 de ani au cuprins o lume in bratele lor si n-au ramas mai tarziu decat cu putina spuma pe maini

RON 29.61
1

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1918

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1918

In ce greutate ma aflu eu acum, incercand sa-mi descurc amintirile minunatei mele tinereti. Minunata, fiindca asa mi s-a infatisat de cate ori ma intorceau gandurile spre dansa; dar iata ca de-abia a inceput condeiul sa-mi alerge pe hartie si imi dau seama ca minunea era mai mult in mine, si ca in afara de mine lucrurile nu se aratau in realitatea lor decat foarte rar sub stralucitele culori cu care le imbracase imaginatia mea, biciuita atat prin noutatea senzatiei cat si prin influente speciale de ordin estetic sau literar, de care nici un incepator nu se poate libera in momentele formarii sale intelectuale. Regasindu-ma dupa 20 sau 30 de ani in contact cu aceleasi lucruri, am putut sa-mi dau seama de toata importanta unghiului de viziune sub care inregistram senzatiile, si ca pe cele mai amagitoare si pe cele mai scumpe le-am faurit de multe ori aproape numai noi insine, in laboratorul constient sau subconstient al inchipuirilor noastre. Nu e om trecut de 50 de ani care sa nu ofteze dupa frumusetea si bunatatile vremurilor din tineretea lui, dar daca ar incerca sa-si precizeze mai de aproape regretele ce ar mai ramane din ele? Fiecare din noi, cand ne fura gandul si ne duce inapoi, departe, revedem sau ne inchipuim ca revedem lucruri minunate, dar cand din intamplare ne izbim de unele din acele lucruri minunate, intamplator ramase neschimbate - de un monument, spre exemplu, sau de un chip zugravit, sau de o priveliste - ne dam seama ca minunea era in noi, in tineretea noastra. Cati n-au crezut ca intre 18 si 25 de ani au cuprins o lume in bratele lor si n-au ramas mai tarziu decat cu putina spuma pe maini

RON 29.61
1

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1930-1931

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1930-1931

In ce greutate ma aflu eu acum, incercand sa-mi descurc amintirile minunatei mele tinereti. Minunata, fiindca asa mi s-a infatisat de cate ori ma intorceau gandurile spre dansa; dar iata ca de-abia a inceput condeiul sa-mi alerge pe hartie si imi dau seama ca minunea era mai mult in mine, si ca in afara de mine lucrurile nu se aratau in realitatea lor decat foarte rar sub stralucitele culori cu care le imbracase imaginatia mea, biciuita atat prin noutatea senzatiei cat si prin influente speciale de ordin estetic sau literar, de care nici un incepator nu se poate libera in momentele formarii sale intelectuale.Regasindu-ma dupa 20 sau 30 de ani in contact cu aceleasi lucruri, am putut sa-mi dau seama de toata importanta unghiului de viziune sub care inregistram senzatiile, si ca pe cele mai amagitoare si pe cele mai scumpe le-am faurit de multe ori aproape numai noi insine, in laboratorul constient sau subconstient al Inchipuirilor noastre.Nu e om trecut de 50 de ani care sa nu ofteze dupa frumusetea si bunatatile vremurilor din tineretea lui, dar daca ar incerea sa-si precizeze mai de aproape regretele ce ar mai ramane din ele? Fiecare din noi, cand ne fura gandul si ne duce departe, revedem sau ne inchipuim ca revedem lueruri minunate, dar cand din intamplare ne izbim de unele din acele lucruri minunate, intamplator ramase neschimbate de un monument, spre exemplu, sau de un chip zugravit, sau de o priveliste ne dam seama ca minunea era in noi, in tineretea noastra. Cati n-au crezut ca intre 18 si 25 de ani au cuprins o lume in bratele lor si n-au ramas mai tarziu decat cu putina spuma pe maini!Din lumea tineretilor mele, care pentru mine a insemnat atat de mult, voi Incerca sa povestesc cu sfiala si, pe scurt cateva amintiri, caci oricat de scazute in interes ar putea fi pentru cititorii mei, vor contribui si ele la cunoasterea generatiei din care fac parte si de pe urma careia tot a ramas ceva

RON 29.75
1

Tradarea Se Cuibarise Demult In Securitate

Tradarea Se Cuibarise Demult In Securitate

„Liderii celor două mari puteri (Mihail Gorbaciov și George Bush - n.n.) vor pur și simplu să scape de Ceaușescu prin intermediul Securității, infiltrate în proporție de cel puțin cincizeci la sută de agenți K.G.B., acesta fiind și motivul pentru care atât de detestata poliție politică nu va fi epurată după revoluție)” (Patrick Pesnot, jurnalist și scriitor francez). „Moscova și Washingtonul au dorit înlocuirea lui Ceaușescu și au făcut presiuni în acest sens. Bineînțeles că a existat și o intervenție străină”; „circumstanțe externe și nu interne au impus ritmul (evenimentelor – n.n.)”. (Cinghiz Abdullaev, general rez. GRU). „...la Securitate cârtițele nu au fost la niveluri mari, au fost la niveluri mici”, spre deosebire de Armată unde „se ajunsese sus” ... „mi-e greu să spun și e dureros și trist să spun că un locțiitor al șefului Direcției de contraspionaj devenise într-un fel sau altul agent al unui serviciu de informații” (Iulian Vlad, ultimul șef al D.S.S.). „Instructorii și consilierii sovietici, în frunte cu generalul K.G.B. Alexandr Mihailovici Saharovski, nu au stat degeaba în România, la începuturile anilor ‘50. Ei au conceput, organizat și au adus în stare de funcționare „aparatul de securitate” din România după chipul și asemănarea lor. Au recrutat agentura secretă din rândurile celor mai buni ofițeri, i-au chemat la Moscova pentru instruire, apoi i-au sprijinit să urce imediat treaptă cu treaptă în ierarhia profesională, pentru ca ulterior să poată fi activați doar în momente în care puteau să dea maximum de randament, iar contrainformațiile să nu poată ajunge la ei”. (C.T.) „Trădarea se cuibărise în Securitate mai de mult, încă din 1967-1968 și s-a adâncit începând cu 1973. În 1989 doar s-a desăvârșit acest act”. (C.A.) „În decembrie 1989 a fost o lovitură de palat cu susținerea Securității”… „prin tot ceea ce am făcut, eu am venit implicit și explicit în sprijinul lui (adică a lui Ion Iliescu – n.n.)… „atât instituția pe care am condus-o cât și eu, personal, ne-am adus contribuții însemnate la victoria revoluției” … „dacă vreunul din comandanții cărora le-am dat dispozițiile respective m-ar fi trădat, în mod cert (…) s-ar fi dispus împușcarea mea pe loc fără nici o judecată” (Iulian Vlad, ultimul șef al D.S.S.). „Generalul Vlad a avut tot timpul «un dinte» împotriva contra- informațiilor militare care, după ce au descoperit stagiul său de pregătire la Moscova, din 1956-1957, secret ascuns cu grijă mai ales pe timpul Operațiunii „Barajul”, l-au trecut în rândul suspecților principali în această problemă”. (C.A.

RON 29.75
1

Note politice Vol.1: 1897-1915

Note politice Vol.1: 1897-1915

Om de parada fara indoiala, aparentele au jucat pururea un rol covarsitor in conceptia de viata a lui Marghiloman. Intr-o tara in care se dispretuia imbracamintea barbateasca, Marghiloman purta vesmintelor sale o grija neobisnuita. Elegant si spilcuit, el se singulariza in taietura ingrijita a hainelor, prin forma favoritelor, ca si prin cadenta ritmica si oarecum afectata a gesturilor. Era o figura unica in felul ei. Stia sa poarte capul sus, sa se stapaneasca in orice imprejurare si in fata oricarei adversitati, fara ca o singura trasatura a fetei sale imperturbabile sa-l tradeze vreodata. O concentrata apasare a limbii la coltul gurii si o imperceptibila inrosire a urechilor erau pentru initiati singurele manifestari exteme ale tulburarii sale sufletesti. Intotdeauna multumit si voios, inainta in viata surazator si optimist.Si totusi, Marghiloman stia sa ia si lucrurile in serios, sa examineze o problema grava fara superficialitate, sa despice o situatie cu un ochi patrunzator si cu o constiiciozitate impinsa pana in cele mai mici amanunte, sa inlature aparentele fatadei, sa se coboare la realitatile permanente si vii. Mai mult, mostenise de la tatal sau, de la practicul si marele arendas Iancu Marghiloman, un real spirit gospodaresc. La toate ministerele prin care a trecut a fost un bun, sarguincios si priceput administrator. Avea metoda in lucru, ordine in conducere, promptitudine in hotarari, putea aduce si a adus administratia statului, ca si in cea a Jockey Clubului, netagaduite servicii. Altii au zis - un om norocos, cu toate calitatile si cu toate cusururile inerente copiilor rasfatati ai soartei. Iarasi, si da si nu. Netagaduit ca Alexandru Marghiloman a fost un privilegiat al soartei, natura l-a Inzestrat cu alese insusiri intelectuale, cu un stralucit si minunat talent oratoric, iar imprejurarile au facut din el un om bogat, unul din marii latifundiari ai Romaniei Mici.Dar daca este adevarat ca pana pe la 50 de ani totul i-a reusit, ca a cunoscut fericirea intima, onorurile publice, ascensiunea politica, succesele parlamentare, nu este mai putin adevarat ca de la acea varsta si pana la moarte viata lui nu a fost decat o lupta neiincetata, pe care a trebuit sa o poarte - si a purtat-o cu barbatie si cu o impresionanta tenacitate - impotriva unei necrutatoare adversitati. Rand pe rand s-au naruit linistea lui sperantele lui politice, conceptiile lui despre rolul Romaniei in razboiul mondial, existenta partidului, credintele tineretii si perspectivele de viitor.Cu rare si fugitive eclipse, peste 20 de ani de infrangeri si deziluzii. Cunosc in istoria noastra politica putine destine mai patetice decat aceasta lupta intre o soarta nemiloasa si un om care pana pe pragul mormantului nu a vrut sa i se supuna. Marghiloman a fost toate acestea, dar a fost totodata mai mult si mai putin. - I.G. DUCA - Amintiri politice&nbsp

RON 29.75
1

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1916 - 1918

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1916 - 1918

In ce greutate ma afl u eu acum, incercand sa-mi descurc amintirile minunatei mele tinereti. Minunata, fi indca asa mi s-a infatisat de cate ori ma intorceau gandurile spre dansa; dar iata ca de-abia a inceput condeiul sa-mi alerge pe hartie si imi dau seama ca minunea era mai mult in mine, si ca in afara de mine lucrurile nu se aratau in realitatea lor decat foarte rar sub stralucitele culori cu care le imbracase imaginatia mea, biciuita atat prin noutatea senzatiei cat si prin infl uente speciale de ordin estetic sau literar, de care nici un incepator nu se poate libera in momentele formarii sale intelectuale. Regasindu-ma dupa 20 sau 30 de ani in contact cu aceleasi lucruri, am putut sa-mi dau seama de toata importanta unghiului de viziune sub care inregistram senzatiile, si ca pe cele mai amagitoare si pe cele mai scumpe le-am faurit de multe ori aproape numai noi insine, in laboratorul constient sau subconstient al inchipuirilor noastre. Nu e om trecut de 50 de ani care sa nu ofteze dupa frumusetea si bunatatile vremurilor din tineretea lui, dar daca ar incerca sa-si precizeze mai de aproape regretele ce ar mai ramane din ele? Fiecare din noi, cand ne fura gandul si ne duce inapoi, departe, revedem sau ne inchipuim ca revedem lucruri minunate, dar cand din intamplare ne izbim de unele din acele lucruri minunate, intamplator ramase neschimbate — de un monument, spre exemplu, sau de un chip zugravit, sau de o priveliste — ne dam seama ca minunea era in noi, in tineretea noastra. Cati n-au crezut ca intre 18 si 25 de ani au cuprins o lume in bratele lor si n-au ramas mai tarziu decat cu putina spuma pe maini! Din lumea tineretilor mele, care pentru mine a insemnat atat de mult, voi incerca sa povestesc cu sfi ala si pe scurt cateva amintiri, caci oricat de scazute in interes ar putea fi pentru cititorii mei, vor contribui si ele la cunoasterea generatiei din care fac parte si de pe urma careia tot a ramas ceva.Constantin Argetoianu (1871-1955) a fost un om politic roman, care a detinut functia de cel de-al 41-lea presedinte al Consiliului de Ministri al Romaniei (intre 28 septembrie 1939 si 23 noiembrie 1939). Unic descendent al unei familii boieresti instarite din Oltenia, Argetoianu a dobandit o licenta in drept si un doctorat in medicina la Paris, insa a urmat o cariera in diplomatie, unde a activat pana in 1913, cand a intrat in politica. S-a alaturat initial Partidului Conservator, insa a trecut de-a lungul carierei sale politice prin multe partide, detinand portofoliul ministerial in diferite guverne. Argetoianu a fost ales cuputine intreruperi in Parlament, detinand presedintia Senatului intre 1938 si 1939. Intemeietor alaturi de Alexandru Averescu al Ligii Poporului, i-a revenit ca ministru de justitie in Guvernul Averescu sarcina ingrata de a reprezenta Romania la Tratativele de pace de la Buftea cu Puterile Centrale si de-a semna Tratatul preliminar de pace (1918). In 1920, a fost confruntat din pozitia de ministru de interne cu prima greva generala din istoria Romaniei si cu atentatul lui Max Goldstein asupra Senatului. In anul urmator Argetoianu a declansat represaliile impotriva Partidului Socialist Roman

RON 29.70
1

MEMORII pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri 1871 - 1916

MEMORII pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri 1871 - 1916

In ce greutate ma aflu eu acum, incercand sa-mi descurc amintirile minunatei mele tinereti. Minunata, fi indca asa mi s-a infatisat de cate ori ma intorceau gandurile spre dansa; dar iata ca de-abia a inceput condeiul sa-mi alerge pe hartie si imi dau seama ca minunea era mai mult in mine, si ca in afara de mine lucrurile nu se aratau in realitatea lor decat foarte rar sub stralucitele culori cu care le imbracase imaginatia mea, biciuita atat prin noutatea senzatiei cat si prin influente speciale de ordin estetic sau literar, de care nici un incepator nu se poate libera in momentele formarii sale intelectuale. Regasindu-ma dupa 20 sau 30 de ani in contact cu aceleasi lucruri, am putut sa-mi dau seama de toata importanta unghiului de viziune sub care inregistram senzatiile, si ca pe cele mai amagitoare si pe cele mai scumpe le-am faurit de multe ori aproape numai noi insine, in laboratorul constient sau subconstient al inchipuirilor noastre. Nu e om trecut de 50 de ani care sa nu ofteze dupa frumusetea si bunatatile vremurilor din tineretea lui, dar daca ar incerca sa-si precizeze mai de aproape regretele ce ar mai ramane din ele? Fiecare din noi, cand ne fura gandul si ne duce inapoi, departe, revedem sau ne inchipuim ca revedem lucruri minunate, dar cand din intamplare ne izbim de unele din acele lucruri minunate, intamplator ramase neschimbate — de un monument, spre exemplu, sau de un chip zugravit, sau de o priveliste — ne dam seama ca minunea era in noi, in tineretea noastra. Cati n-au crezut ca intre 18 si 25 de ani au cuprins o lume in bratele lor si n-au ramas mai tarziu decat cu putina spuma pe maini! Din lumea tineretilor mele, care pentru mine a insemnat atat de mult, voi incerca sa povestesc cu sfiala si pe scurt cateva amintiri, caci oricat de scazute in interes ar putea fi pentru cititorii mei, vor contribui si ele la cunoasterea generatiei din care fac parte si de pe urma careia tot a ramas ceva.Constantin Argetoianu (1871-1955) a fost un om politic roman, care a detinut functia de cel de-al 41-lea presedinte al Consiliului de Ministri al Romaniei (intre 28 septembrie 1939 si 23 noiembrie 1939). Unic descendent al unei familii boieresti instarite din Oltenia, Argetoianu a dobandit o licenta in drept si un doctorat in medicina la Paris, insa a urmat o cariera in diplomatie, unde a activat pana in 1913, cand a intrat in politica. S-a alaturat initial Partidului Conservator, insa a trecut de-a lungul carierei sale politice prin multe partide, detinand portofoliul ministerial in diferite guverne. Argetoianu a fost ales cu putine intreruperi in Parlament, detinand presedintia Senatului intre 1938 si 1939. Intemeietor alaturi de Alexandru Averescu al Ligii Poporului, i-a revenit ca ministru de justitie in Guvernul Averescu sarcina ingrata de a reprezenta Romania la Tratativele de pace de la Buftea cu Puterile Centrale si de-a semna Tratatul preliminar de pace (1918). In 1920, a fost confruntat din pozitia de ministru de interne cu prima greva generala din istoria Romaniei si cu atentatul lui Max Goldstein asupra Senatului. In anul urmator Argetoianu a declansat represaliile impotriva Partidului Socialist Roman

RON 29.61
1