124 rezultate (0,23402 secunde)

Afișează toate filtrele

Marcă

Comerciant

Preț (EUR)

Resetare filtru

Produse
De la
Magazine

Leonardo da Vinci. Invierea zeilor Vol.2

Leonardo da Vinci. Invierea zeilor Vol.2

Citeste si: • Leonardo da Vinci. Invierea zeilor Vol.1 Leonardo da Vinci - Invierea zeilor continua captivanta incursiune in viata si gandirea unuia dintre cele mai mari genii ale umanitatii. Daca in primul volum am descoperit artistul si omul de stiinta aflat in mijlocul unui univers framantat de contradictii, acest al doilea volum aprofundeaza mult dilemele existentiale ale lui Leonardo, luptele sale interioare si tensiunile dintre ratiune si credinta, dintre arta si sitiinta, dintre vis si realitate.    Italia Renasterii ramane scena unor mari, transformari, unde puterea Bisericii si noile descoperiri ale lumii moderne se ciocnesc intr-un vartej de evenimente care schimba fata istoriei, acest tumult, Leonardo continua sa caute adevarul suprem, desavarseasca opera sa se confrunte cu limitele cunoasterii umane. Portretul sau devine si complex: nu doar un geniu vizionar, ci si un om prins intre incercarile intre recunoastere nelntelegeri, intre maretie singuratate.   Romanul dezvaluie noi fatete ale relatiilor sale cu cei din jur de la patronii puternici, precum Cesare Borgia Ludovic Sforza, la discipolii fiecare contribuind la definirea destinului acestui spirit nelinistit. Fascinatia pentru anatomie, pentru zbor, pentru mecanismele ascunse ale pentru profunzimea sufletului omenesc il imping pe Leonardo dincolo de limitele timpului sau, facandu-l un simbol etern al omului insetat de cunoastere.   Cu stilul sau erudit si patrunzator, Dmitri Merejkovski nu ofera doar o fresca, istorica extraordinara, ci si o explorare filosofica a marilor intrebari ale umanitatii. Acest al doilea volum al Invierii zeilor aprofundeaza tema eternului conflict dintre progres si traditie, dintre stiinta dogma, dintre indoiala si credinta dileme care raman la fel de actuale astazi.   O carte esentiala pentru cei care vor sa patrunda in mintea unui geniu, sa inteleaga profunzimile unei epoci fascinante reflecteze Ia destinul in raport cu marile enigme ale existentei.

RON 34.00
1

Mari Romani la rascruce de veacuri vol. 1

Mari Romani la rascruce de veacuri vol. 1

Volumul continua cu marturii despre Nicolae Grigorescu, Dimitrie Bolintineanu, Ion I. C. Bratianu, Theodor Serbanescu, sculptorul Ioan Georgescu, poetul, dramaturgul si prozatorul Dimitrie Constantin Ollanescu-Ascanio, Duiliu Zamfirescu, George Cavadia, Mihail Kogalniceanu (caruia autorul ii dedica patru capitole in care povesteste despre omul, diplomatul, familistul si iubitorul de arta Kogalniceanu), Costache Negri si marea lui dragoste Giuseppina Berta, Cesar Bolliac, dascalul Ioan Popescu, fabuloasa nunta a Mariei Bibescu, Ioan Mincu, pictorul G. Demetrescu Mirea si opera sa de „tablouri idealiste, adica cele de imaginatie sau evocatie, si cele realiste, portretele”; amintiri asupra originii si familiei lui Ion Luca Caragiale; primari „de odinioara” ai Bucurestilor si se termina cu un capitol dedicat Craciunurilor „de altadata”.„In plenitudinea multumirilor, dupa ce pun la cale si purcelul fript cu marul in gura si feliile de cozonac moldovenesc cu stafide rosii, mici, fara sambure, si crescut cat snopul – orgoliul gospodinelor – si dupa ciocniri de pahare cu vin rosu de Nicoresti care aduce a viorele, simt nevoia cantecelor de lume, si, la un semn al lui conu Costache, Marghiolita isi drege glasul si incepe sa cante acompaniindu-se cu chitara, tinandu-i isonul incet, conu Costache, melodia nostalgica de tinerete: De-as fi iubito, gingasa floare, / Ce creste ’n vale langa parau, / Mi-as da si roua si mandrul soare, / Pe-o raza dulce din ochiul tau… Ea-i transporta pe toti. N-or fi avand si oamenii acestia suferintele lor, neplacerile lor, tristetele lor? Desigur, da. Dar credinta in Cel de Sus ii intareste. Fiecare e multumit de soarta lui. Viata li se pare frumoasa, pasnica, senina. E un Craciun al credintei, al credintei vii si sfinte”

RON 29.75
1

Capital

Capital

Prin studiu, prin observarea naturii, a lucrurilor si a fiintelor, omul dandu-si seama de efectele lor, poate deveni din ce in ce mai stapan pe propriile sale miscari. Inainte de a coordona idei si de a pricepe diferitele lor relatii, omul a activat; si aceasta este adevarat, fie ca luam in seama copilaria individului, fie aceea a spetei. Dar actiunea inceteaza de a fi incoerenta pentru a deveni intr-adevar si repede folositoare numai din momentul cand ea se subordoneaza gandirii cugetate. Si aceasta se aplica actiunii revolutionare ca oricarui alt fel de actiune: ea trebuie sa fie condusa de stiinta, daca nu vrem ca ea sa se piarda in sfortari copilaresti. In orice materie, a sustine ca stiinta este inutila sau ca studiul nu mai prezinta interes, este numai un pretext gresit pentru a ne dispensa de studiu sau pentru a ne gasi o scuza la o ignoranta continua. Studiul vietii sociale nu va modifica, desigur, prin el insusi forma sociala si nu va da planul, constructia si continutul unei societati noi, elaborate in cele mai mici detalii, dar el ne va dezvalui elementele constitutive ale societatii actuale, combinatiile lor intime cu tendintele lor. Aceasta cunoastere ne va da putinta nu "de a desfiinta prin decrete fazele dezvoltarii naturale a societatii moderne, ci de a scurta perioada de gestatie si de a indulci durerile nasterii lor". - Gabriel Deville, Paris 10 august 1883 [din Prefata]

RON 25.50
1

Medicina si farmacia in trecutul romanesc

Medicina si farmacia in trecutul romanesc

Nu se poate o strangere de material mai ingrijita decat aceea pe care o da autorul in aceste pagini. Ele au insa si un alt folos. In ele, pe langa medicii din tarasi de peste hotare, culesi cu atata grija si dragoste, este si insasi infatisarea medicinei de odinioara si in ce priveste conceptia si sub raportul metodelor si tratamentului.In total e una dintre cele mai bune lucrari de istorie pe care le-am avut inainte in ultimii ani si ea arata cat de mult inteligenta, rabdarea, bunul simt si, mai ales, o covarsitoare iubire pot inlocui migaloasa pregatire in seminariile universitare care uneori seaca inima, fara care nu se poate face nimic bun si trainic.N. IORG

RON 29.75
1

Din amintirile mele. Intimitati din cercul palatului regal Vol. 1

Din amintirile mele. Intimitati din cercul palatului regal Vol. 1

Constantin D. Severeanu (medic, ziarist, politician) Viata lui Constantin Dimitrescu Severeanu reprezinta o metafora a evolutiei statului roman din feudalismul tarziu postfanariot la modernitatea si sincronicitatea Romaniei Mari interbelice. Este evolutia unui copil de taran din Oltenia pana la Profesor universitar, fondator de scoala si creator de tehnici chirurgicale in premiera mondiala. Cand a plecat din casa parinteasca, tatal sau i-a spus: "Acum pleci din casa noastra si eu dau mostenire saracia, cinstea, si iubirea de tara." Din amintirile mele - pagini de adevarata antologie: • Marele Davila da un banchet in onoarea Dr. Severeanu care i-a salvat viata printr-o operatie foarte grea. • Martor la dueluri celebre. • Despre prietenia cu Tatarescu, Aman, Andreescu si Grigorescu. • Calatorie la Paris cu prietenul Kogalniceanu. • Despre contlictul dintre Mihail Kogalniceanu, Ion Bratianu - seful guvernului - si Regele Carol l. • Cum a fost la Incoronare

RON 29.75
1

Din amintirile mele. Intimitati din cercul palatului regal Vol. 2

Din amintirile mele. Intimitati din cercul palatului regal Vol. 2

Constantin D. Severeanu (medic, ziarist, politician) Viata lui Constantin Dimitrescu Severeanu reprezinta o metafora a evolutiei statului roman din feudalismul tarziu postfanariot la modernitatea si sincronicitatea Romaniei Mari interbelice. Este evolutia unui copil de taran din Oltenia pana la Profesor universitar, fondator de scoala si creator de tehnici chirurgicale in premiera mondiala. Cand a plecat din casa parinteasca, tatal sau i-a spus: "Acum pleci din casa noastra si eu dau mostenire saracia, cinstea, si iubirea de tara." Din amintirile mele - pagini de adevarata antologie: • Marele Davila da un banchet in onoarea Dr. Severeanu care i-a salvat viata printr-o operatie foarte grea. • Martor la dueluri celebre. • Despre prietenia cu Tatarescu, Aman, Andreescu si Grigorescu. • Calatorie la Paris cu prietenul Kogalniceanu. • Despre contlictul dintre Mihail Kogalniceanu, Ion Bratianu - seful guvernului - si Regele Carol l. • Cum a fost la Incoronare.

RON 29.75
1

Figuri din Antichitatea clasica

Figuri din Antichitatea clasica

Dând la lumină aceste schițe literare, din care unele s-au publicat deja în reviste, am avut de scop, pe lânga partea pur estetică, şi pe cea utilitară. M-am gândit că pot să folosesc întru câtva acelora care se interesează de literatura latină.Aş fi bucuros, dacă voi izbuti să atrag cât de puțin atenția acestora spre un domeniu care la noi e aproape necunoscut.Am amestecat în evocarea figurilor, fantezia care nu depăşeşte însă cadrul istoric cu caracterizările cele mai pregnante. Aceste caracterizări, alterând poate armonia ansamblului, au tocmai scopul de a ne da o imagine cât mai completă a personajelor descrise. După seria potretelor romane va urma cea a portretelor greceşti şi se va desăvârşi astfel planul întocmit de mine.Am nădejdea că acest manunchiu de schițe să contribue într-o oarecare măsură la propășirea clasicismului, atât de hulit şi ignorat la noi. -- I. M. MARINESCU, Prof. la Univ. din Iaş

RON 29.75
1

Pe caile profetilor

Pe caile profetilor

Pe caile Profetilor este opera unui prozator de talent. Ea se citeste cu placere si cu folos. Cu placere, fiindca ne infatiseaza impresiile unei naturi de elita in trei vaste tablouri: "Stambulul", "Palestina" si "Valea Nilului". Cu folos, caci ne improspateaza cunostintele despre trecutul acestor tinuturi, datele geografice si etnografice, luptele seculare petrecute in aceste locuri sfinte si ne reinvie atatea popoare disparute in negura vremilor nemiloase. Pe Caile Profetilor este calatoria unui om cult, unui observator minutios, unui artist care da viata la tot ce intalneste, la toate cate stie. Impresiile lui curg abundente ca o mare cascada. D-l Chiru-Nanov ne conduce din Palestina, pe Valea Nilului pana in varful piramidei Cheops, descriindu-ne viata popoarelor de azi si a celor pierdute de demult. Amintindu-ne la fiece "minune a lumii" cine au fost stapanitorii acelor tinuturi, care erau credintele, obiceiurile, naravurile lor, oricat de netrebnici au fost, bogatia sau saracia si cauzele lor. - Barbu Stefanescu Delavrance

RON 21.25
1

Lume de ieri

Lume de ieri

După ce am venit în Bucureşti din Giurgiu, loviţi debombardările turcilor de la Rusciuc din războiul 1877-1878,şi m-am făcut mai mare, am simţit nevoia să evadez din casapărintească de care n-aveam voie să mă depărtez prea mult şisă văd şi eu alte străzi, alte case şi alţi oameni de-ai Capitalei.Ne mutasem de curând în strada Spătari, într-un fel devilă plini de geamlâcuri vesele, ascunsă în fundul curţii de unnuc bătrân, spre care te ducea o potecă îngustă, mărginită deboschete de liliac şi hurmuz. Iar în fund de tot, la spatele casei,un rai de grădină cu tot felul de pomi roditori.Loc destul de joc şi de petrecere. Dar pofta omului - fie elchiar mic, cum eram eu – e fără saţ

RON 29.50
1

Povesti Regale de Craciun

Povesti Regale de Craciun

Cuprins: • Poveste de Craciun • Povestea ingerasului din bradul de Craciun • Povestea omului de zapada • Ajutoarele lui Mos Craciun • Povestea bradului de Craciun • Cel mai frumos cadou • Povestea fulgului de zapada • Povestea globuletelor • Un bulgare de zapada • Darul de Craciun • Craciunul mamei • Floarea lacrimilor • Craiasa zapezii • Nicusor • Craciunul • Omul de zapada • Fetita cu chibrituri • Povestiri despre Iisus • Noaptea sfanta • Vedenia Cezarului • Fantana celor trei magi • Copilul din Betleem • Fuga in Egipt • In Nazaret • In Templu • Pricoarea • Dumnezeu si Sf. Petre • Flacar

RON 12.75
1

File de Jurnal, Memorii

File de Jurnal, Memorii

Marta Trancu-Rainer (1875-1950) a fost prima femeie chirurg din România, medic obstetrician de seamă din prima jumătate a secolului XX. Mobilizată în Primul Război Mondial, cu gradul de maior, a realizat numeroase intervenţii chirurgicale prin care a salvat sute de vieţi. A condus, concomitent, Spitalele „Colţea”, cel al „Şcolii de Poduri şi Şosele”, precum şi Spitalul de Chirurgie instalat în Palatul Regal, la cererea Reginei Maria. „Cele două erau mereu împreună în marile spitale şi în spitalele de campanie, în mijlocul răniţilor de război” (dr. V.T. Terenţiu). Suferind o plagă infectată din cauza deselor expuneri la infecţiile răniţilor, Regina a fost operată la mână de către prietena sa.C.I. Parhon spunea: „Marta este nu numai o profesionistă de o rară valoare și conștiinciozitate, dar și o lucrătoare de elită pe terenul publicisticii medicale și în special pe acela al biologiei”. S-a luptat toată viața pentru recunoașterea statutului profesional al femeilor în interiorul breslei medicale. Și-a câștigat respectul Familiei Regale, devenind medicul curant al reginelor României. S-a confruntat cu multe probleme și opoziții din partea colegilor, nefiind acceptată drept chirurg, pentru că era femeie. Reușește, totuși, să profeseze. Se căsătorește în anul 1903 cu Francisc I. Rainer, celebru anatomist si antropolog, intemeietorul Institutului de Antropologie din România și se mută definitiv la București. După război își continuă activitatea profesională ca medic chirurg la spitalul Colentina din București, precum și cercetările desfășurate alături de soțul său

RON 22.95
1

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1918

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1918

In ce greutate ma aflu eu acum, incercand sa-mi descurc amintirile minunatei mele tinereti. Minunata, fiindca asa mi s-a infatisat de cate ori ma intorceau gandurile spre dansa; dar iata ca de-abia a inceput condeiul sa-mi alerge pe hartie si imi dau seama ca minunea era mai mult in mine, si ca in afara de mine lucrurile nu se aratau in realitatea lor decat foarte rar sub stralucitele culori cu care le imbracase imaginatia mea, biciuita atat prin noutatea senzatiei cat si prin influente speciale de ordin estetic sau literar, de care nici un incepator nu se poate libera in momentele formarii sale intelectuale. Regasindu-ma dupa 20 sau 30 de ani in contact cu aceleasi lucruri, am putut sa-mi dau seama de toata importanta unghiului de viziune sub care inregistram senzatiile, si ca pe cele mai amagitoare si pe cele mai scumpe le-am faurit de multe ori aproape numai noi insine, in laboratorul constient sau subconstient al inchipuirilor noastre. Nu e om trecut de 50 de ani care sa nu ofteze dupa frumusetea si bunatatile vremurilor din tineretea lui, dar daca ar incerca sa-si precizeze mai de aproape regretele ce ar mai ramane din ele? Fiecare din noi, cand ne fura gandul si ne duce inapoi, departe, revedem sau ne inchipuim ca revedem lucruri minunate, dar cand din intamplare ne izbim de unele din acele lucruri minunate, intamplator ramase neschimbate - de un monument, spre exemplu, sau de un chip zugravit, sau de o priveliste - ne dam seama ca minunea era in noi, in tineretea noastra. Cati n-au crezut ca intre 18 si 25 de ani au cuprins o lume in bratele lor si n-au ramas mai tarziu decat cu putina spuma pe maini

RON 29.61
1

Mari comandanti de osti

Mari comandanti de osti

In portretele ce alcatuiesc aceasta serie de "oameni care au purtat razboaie", Nicolae Iorga a stiut sa lege mereu personalitatile alese de el in campul nesfarsit al istoriei universale, de tot ceea ce reprezinta, regasind in fiecare conducator de oaste elementele caracteristice ale mentalitatii si ale vietii secolului sau. Cartea aduce astfel o contributie insemnata la intelegerea modului de a privi si a scrie a singurului istoric roman care a putut cuprinde in opera sa evolutia omenirii intregi. - Gheorghe I. Bratianu Noi traim intr-o epoca in care se guverneaza prea mult. Daca am fi lasati noi intre noi ne-am putea intelege, dar intervin hartii pecetluite care ne paralizeaza, ne deprind paralitici. La noi incepe razboiul deseori din ambitia unui sef de Stat sau a unui factor influent in viata unui Stat, incepe razboiul din cauza greselilor unor diplomati - foarte multe razboaie din timpurile noastre vin din greselile diplomatilor. Se fac unele razboaie si din cauza presei care creeaza o dusmanie intre doua popoare, sau din cauza unei actiuni a strazii. Noi traim intr-o epoca in care toate natiunile isi spun lucrurile cele mai dezagreabile in fiecare zi si onoarea natiunilor este asa de deosebita, incat nu se face razboi pentru aceasta. Fiecare dintre noi este si ce vrea el, iar daca vrea sa fie numai ce vrea el, atunci nu are decat sa se inchida in casa, dar daca vrea sa aiba o actiune asupra societatii, sa aiba un rol public, atunci el primeste anumite porunci din partea acestei societati, pe care trebuie sa le interpreteze potrivit cu o tinta mai inalta. Ceea ce este fundamental intr-o societate, intr-un anume moment, are o asa de mare influenta, incat nimeni nu poate scapa cu desavarsire de sub actiunea ei. - Nicolae Iorg

RON 14.45
1

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1916 - 1918

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1916 - 1918

In ce greutate ma afl u eu acum, incercand sa-mi descurc amintirile minunatei mele tinereti. Minunata, fi indca asa mi s-a infatisat de cate ori ma intorceau gandurile spre dansa; dar iata ca de-abia a inceput condeiul sa-mi alerge pe hartie si imi dau seama ca minunea era mai mult in mine, si ca in afara de mine lucrurile nu se aratau in realitatea lor decat foarte rar sub stralucitele culori cu care le imbracase imaginatia mea, biciuita atat prin noutatea senzatiei cat si prin infl uente speciale de ordin estetic sau literar, de care nici un incepator nu se poate libera in momentele formarii sale intelectuale. Regasindu-ma dupa 20 sau 30 de ani in contact cu aceleasi lucruri, am putut sa-mi dau seama de toata importanta unghiului de viziune sub care inregistram senzatiile, si ca pe cele mai amagitoare si pe cele mai scumpe le-am faurit de multe ori aproape numai noi insine, in laboratorul constient sau subconstient al inchipuirilor noastre. Nu e om trecut de 50 de ani care sa nu ofteze dupa frumusetea si bunatatile vremurilor din tineretea lui, dar daca ar incerca sa-si precizeze mai de aproape regretele ce ar mai ramane din ele? Fiecare din noi, cand ne fura gandul si ne duce inapoi, departe, revedem sau ne inchipuim ca revedem lucruri minunate, dar cand din intamplare ne izbim de unele din acele lucruri minunate, intamplator ramase neschimbate — de un monument, spre exemplu, sau de un chip zugravit, sau de o priveliste — ne dam seama ca minunea era in noi, in tineretea noastra. Cati n-au crezut ca intre 18 si 25 de ani au cuprins o lume in bratele lor si n-au ramas mai tarziu decat cu putina spuma pe maini! Din lumea tineretilor mele, care pentru mine a insemnat atat de mult, voi incerca sa povestesc cu sfi ala si pe scurt cateva amintiri, caci oricat de scazute in interes ar putea fi pentru cititorii mei, vor contribui si ele la cunoasterea generatiei din care fac parte si de pe urma careia tot a ramas ceva.Constantin Argetoianu (1871-1955) a fost un om politic roman, care a detinut functia de cel de-al 41-lea presedinte al Consiliului de Ministri al Romaniei (intre 28 septembrie 1939 si 23 noiembrie 1939). Unic descendent al unei familii boieresti instarite din Oltenia, Argetoianu a dobandit o licenta in drept si un doctorat in medicina la Paris, insa a urmat o cariera in diplomatie, unde a activat pana in 1913, cand a intrat in politica. S-a alaturat initial Partidului Conservator, insa a trecut de-a lungul carierei sale politice prin multe partide, detinand portofoliul ministerial in diferite guverne. Argetoianu a fost ales cuputine intreruperi in Parlament, detinand presedintia Senatului intre 1938 si 1939. Intemeietor alaturi de Alexandru Averescu al Ligii Poporului, i-a revenit ca ministru de justitie in Guvernul Averescu sarcina ingrata de a reprezenta Romania la Tratativele de pace de la Buftea cu Puterile Centrale si de-a semna Tratatul preliminar de pace (1918). In 1920, a fost confruntat din pozitia de ministru de interne cu prima greva generala din istoria Romaniei si cu atentatul lui Max Goldstein asupra Senatului. In anul urmator Argetoianu a declansat represaliile impotriva Partidului Socialist Roman

RON 29.70
1

MEMORII pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri 1871 - 1916

MEMORII pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri 1871 - 1916

In ce greutate ma aflu eu acum, incercand sa-mi descurc amintirile minunatei mele tinereti. Minunata, fi indca asa mi s-a infatisat de cate ori ma intorceau gandurile spre dansa; dar iata ca de-abia a inceput condeiul sa-mi alerge pe hartie si imi dau seama ca minunea era mai mult in mine, si ca in afara de mine lucrurile nu se aratau in realitatea lor decat foarte rar sub stralucitele culori cu care le imbracase imaginatia mea, biciuita atat prin noutatea senzatiei cat si prin influente speciale de ordin estetic sau literar, de care nici un incepator nu se poate libera in momentele formarii sale intelectuale. Regasindu-ma dupa 20 sau 30 de ani in contact cu aceleasi lucruri, am putut sa-mi dau seama de toata importanta unghiului de viziune sub care inregistram senzatiile, si ca pe cele mai amagitoare si pe cele mai scumpe le-am faurit de multe ori aproape numai noi insine, in laboratorul constient sau subconstient al inchipuirilor noastre. Nu e om trecut de 50 de ani care sa nu ofteze dupa frumusetea si bunatatile vremurilor din tineretea lui, dar daca ar incerca sa-si precizeze mai de aproape regretele ce ar mai ramane din ele? Fiecare din noi, cand ne fura gandul si ne duce inapoi, departe, revedem sau ne inchipuim ca revedem lucruri minunate, dar cand din intamplare ne izbim de unele din acele lucruri minunate, intamplator ramase neschimbate — de un monument, spre exemplu, sau de un chip zugravit, sau de o priveliste — ne dam seama ca minunea era in noi, in tineretea noastra. Cati n-au crezut ca intre 18 si 25 de ani au cuprins o lume in bratele lor si n-au ramas mai tarziu decat cu putina spuma pe maini! Din lumea tineretilor mele, care pentru mine a insemnat atat de mult, voi incerca sa povestesc cu sfiala si pe scurt cateva amintiri, caci oricat de scazute in interes ar putea fi pentru cititorii mei, vor contribui si ele la cunoasterea generatiei din care fac parte si de pe urma careia tot a ramas ceva.Constantin Argetoianu (1871-1955) a fost un om politic roman, care a detinut functia de cel de-al 41-lea presedinte al Consiliului de Ministri al Romaniei (intre 28 septembrie 1939 si 23 noiembrie 1939). Unic descendent al unei familii boieresti instarite din Oltenia, Argetoianu a dobandit o licenta in drept si un doctorat in medicina la Paris, insa a urmat o cariera in diplomatie, unde a activat pana in 1913, cand a intrat in politica. S-a alaturat initial Partidului Conservator, insa a trecut de-a lungul carierei sale politice prin multe partide, detinand portofoliul ministerial in diferite guverne. Argetoianu a fost ales cu putine intreruperi in Parlament, detinand presedintia Senatului intre 1938 si 1939. Intemeietor alaturi de Alexandru Averescu al Ligii Poporului, i-a revenit ca ministru de justitie in Guvernul Averescu sarcina ingrata de a reprezenta Romania la Tratativele de pace de la Buftea cu Puterile Centrale si de-a semna Tratatul preliminar de pace (1918). In 1920, a fost confruntat din pozitia de ministru de interne cu prima greva generala din istoria Romaniei si cu atentatul lui Max Goldstein asupra Senatului. In anul urmator Argetoianu a declansat represaliile impotriva Partidului Socialist Roman

RON 29.61
1

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1919 - 1924

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1919 - 1924

In ce greutate ma aflu eu acum, incercand sa-mi descurc amintirile minunatei mele tinereti. Minunata, fi indca asa mi s-a infatisat de cate ori ma intorceau gandurile spre dansa; dar iata ca de-abia a inceput condeiul sa-mi alerge pe hartie si imi dau seama ca minunea era mai mult in mine, si ca in afara de mine lucrurile nu se aratau in realitatea lor decat foarte rar sub stralucitele culori cu care le imbracase imaginatia mea, biciuita atat prin noutatea senzatiei cat si prin infl uente speciale de ordin estetic sau literar, de care ici un incepator nu se poate libera in momentele formarii sale intelectuale. Regasindu-ma dupa 20 sau 30 de ani in contact cu aceleasi lucruri, am putut sa-mi dau seama de toata importanta unghiului de viziune sub care inregistram senzatiile, si ca pe cele mai amagitoare si pe cele mai scumpe le-am faurit de multe ori aproape numai noi insine, in laboratorul constient sau subconstient al inchipuirilor noastre. Nu e om trecut de 50 de ani care sa nu ofteze dupa frumusetea si bunatatile vremurilor din tineretea lui, dar daca ar incerca sa-si precizeze mai de aproape regretele ce ar mai ramane din ele? Fiecare din noi, cand ne fura gandul si ne duce inapoi, departe, revedem sau ne inchipuim ca revedem lucruri minunate, dar cand din intamplare ne izbim de unele din acele lucruri minunate, intamplator ramase neschimbate - de un monument, spre exemplu, sau de un chip zugravit, sau de o priveliste - ne dam seama ca minunea era in noi, in tineretea noastra. Cati n-au crezut ca intre 18 si 25 de ani au cuprins o lume in bratele lor si n-au ramas mai tarziu decat cu putina spuma pe maini

RON 29.61
1

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1930-1931

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1930-1931

In ce greutate ma aflu eu acum, incercand sa-mi descurc amintirile minunatei mele tinereti. Minunata, fiindca asa mi s-a infatisat de cate ori ma intorceau gandurile spre dansa; dar iata ca de-abia a inceput condeiul sa-mi alerge pe hartie si imi dau seama ca minunea era mai mult in mine, si ca in afara de mine lucrurile nu se aratau in realitatea lor decat foarte rar sub stralucitele culori cu care le imbracase imaginatia mea, biciuita atat prin noutatea senzatiei cat si prin influente speciale de ordin estetic sau literar, de care nici un incepator nu se poate libera in momentele formarii sale intelectuale.Regasindu-ma dupa 20 sau 30 de ani in contact cu aceleasi lucruri, am putut sa-mi dau seama de toata importanta unghiului de viziune sub care inregistram senzatiile, si ca pe cele mai amagitoare si pe cele mai scumpe le-am faurit de multe ori aproape numai noi insine, in laboratorul constient sau subconstient al Inchipuirilor noastre.Nu e om trecut de 50 de ani care sa nu ofteze dupa frumusetea si bunatatile vremurilor din tineretea lui, dar daca ar incerea sa-si precizeze mai de aproape regretele ce ar mai ramane din ele? Fiecare din noi, cand ne fura gandul si ne duce departe, revedem sau ne inchipuim ca revedem lueruri minunate, dar cand din intamplare ne izbim de unele din acele lucruri minunate, intamplator ramase neschimbate de un monument, spre exemplu, sau de un chip zugravit, sau de o priveliste ne dam seama ca minunea era in noi, in tineretea noastra. Cati n-au crezut ca intre 18 si 25 de ani au cuprins o lume in bratele lor si n-au ramas mai tarziu decat cu putina spuma pe maini!Din lumea tineretilor mele, care pentru mine a insemnat atat de mult, voi Incerca sa povestesc cu sfiala si, pe scurt cateva amintiri, caci oricat de scazute in interes ar putea fi pentru cititorii mei, vor contribui si ele la cunoasterea generatiei din care fac parte si de pe urma careia tot a ramas ceva

RON 29.75
1

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1924 - 1930

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1924 - 1930

In ce greutate ma aflu eu acum, incercand sa-mi descurc amintirile minunatei mele tinereti. Minunata, fiindca asa mi s-a infatisat de cate ori ma intorceau gandurile spre dansa; dar iata ca de-abia a inceput condeiul sa-mi alerge pe hartie si imi dau seama ca minunea era mai mult in mine, si ca in afara de mine lucrurile nu se aratau in realitatea lor decat foarte rar sub stralucitele culori cu care le imbracase imaginatia mea, biciuita atat prin noutatea senzatiei cat si prin influente speciale de ordin estetic sau literar, de care nici un incepator nu se poate libera in momentele formarii sale intelectuale.Regasindu-ma dupa 20 sau 30 de ani in contact cu aceleasi lucruri, am putut sa-mi dau seama de toata importanta unghiului de viziune sub care inregistram senzatiile, si ca pe cele mai amagitoare si pe cele mai scumpe le-am faurit de multe ori aproape numai noi insine, in laboratorul constient sau subconstient al inchipuirilor noastre

RON 29.75
1

Mihai Viteazul. Ucis de sabia tradarii

Mihai Viteazul. Ucis de sabia tradarii

De mult scriitorii de anale slave in Balcani, pornind de la imparatii romani si bizantini si trecand pe la tarii bulgari si sarbi, ajungeau la domnii romani ca la continuatorii autoritatii lor. Supusi unor prelati greci, ca Dionisie Rali al Tarnavei, din care Mihai facu capelanul sau in Ardeal si in Moldova, reorganizatorul canonic al Bisericii locale, bulgarii cerura prin acestia, prin tot soborul acestor sefi religiosi ai lor, libertatea de la Mihai. Iar sarbii, care, o clipa, crezusera in Sigismund, proclamandu-l ca rege al lor, pentru a-l vedea parasind, rusinos, asediul, indelungat si zadarnic, al Timisoarei turcesti, pusera bandele lor, sub Baba-Novac, ars apoi de unguri pentru cauza, invinsa, a lui Mihai, si sub atatia altii, in serviciul eroului, care era si al lor, alaturi cu taranii si boierii munteni si moldoveni care inconjurau pe seful firesc al rasei lor.Valoarea politica a lui Mihai Viteazul, dupa tot ce s-a gasit in timpul din urma cu privire la spusele si faptele lui, nu mai poate fi tagaduita. Ea face dintr-insul, biet bastard domnesc, lasat fara instructie, crescut prin straini, fara tara ani de zile, ajuns intamplator Domn al unei tari fara tezaur, fara armata, fara aliante ca si fara mijloace de actiune, una din marile personalitati ale veacului al XVI-lea. Acela pe care, pentru vitejia si martiriul sau, ai sai il considera drept un sfant si mucenic, se ridica astfel si in stima cercetatorului strain al politicii universale. - N. Iorg

RON 29.75
1

Grigoras Dinicu si Bucurestii lautarilor de altadata

Grigoras Dinicu si Bucurestii lautarilor de altadata

Autorul acestei reconstituiri biografice l-a cunoscut pe Grigoras Dinicu, care i-a cantat la radio si in activitatea sa de local cateva din compozitiile proprii. Acest lucru l-a apropiat de marele violonist si lautar, cu care a avut, intre anii 1935 si 1943, mai multe convorbiri despre subiecte de arta si aspecte ale lautariei moderne, retinute si folosite, in parte, in povestea vietii lui.A fost aleasa forma povestirii, si nu aceea a monografiei muzicografice, pentru evocarea imprejurarilor de viata si a artei lui Grigoras Dinicu, ultimul dintre marii lautari romani de tip vechi, in acelasi timp insa si precursorul muzicantilor-lautari de conceptie mai evoluata, instruiti si deveniti muzicieni culti, care fac legatura intre doua epoci si doua mentalitati, indicand prin pilda activitatii lor caile de urmat, in lumea de azi, de catre membrii unei bresle cu stravechi si profunde radacini in cultura artistica nationala. Pentru o cat mai mare autenticitate, autorul a interogat, timp de cativa ani, numerosi muzicieni sau numai melomani, care l-au auzit pe Grigoras Dinicu cantand si au colaborat cu el, uneori, fiind astfel in masura sa dea relatii pretioase, desi unele dintre ele contradictorii, despre viata, opiniile, manifestarile si arta lui. Cu toate contradictiile, privind indeosebi datele calendaristice, toti au fost unanimi in admiratia lor fara limita fata de arta marelui vrajitor al strunelor si fata de felul cum el a stat mereu in serviciul muzicii, al bunului gust artistic, al difuzarii cantecului si jocului popular. - George Sbarce

RON 29.75
1

Vlad Tepes. Sub imperiul terorii

Vlad Tepes. Sub imperiul terorii

Nicolae Stoicescu incearca reconstituirea reala a personalitatii acestui domnitor, atat de controversat prezentata in literatura stiintifica, ca si cea beletristica. Cu o rabdare de benedictin, Nicolae Stoicescu a reexaminat izvoarele istorice, le-a confruntat intre ele si si-a putut da seama, pe baza analizei lor critice, de fondul de adevar pe care-l cuprind, ca si de adaosurile subiective. Inlaturand cu grija stratul fals de informatii ce denatura chipul domnitorului si actiunile lui, autorul lucrarii de fata ni-l reda pe Tepes ca pe un conducator de stat al epocii lui, in tot ce a avut ea maret, dar si reprobabil.Ratiunea de stat i-a dictat actiunile, iar milloacele folosite au fost cele ale vremii. Situatia din tara si pozitia ei internationala cereau masuri hotarate si urgente. Mai usor de observat decat intelegerea masurilor intreprinse de domn si a efectului acestora pentru viitorul tarii, asprimea manifestata de domn a dat nastere la o multime de speculatii literaro-fantastice. Ele n-au pastrat de la donmul roman decat numele, luat de la tatal sau, Dracula, nume caruia i-au asociat cele mai incredibile povesti.Cartea lui N. Stoicescu nu are nimic ocazional. Bogatia faptelor prezentate, logica prezentarii lor, sobrietatea de stil il castiga pe cititor si il asociaza anchetei intreprinse in vederea luminarii adevarului despre Tepes. Dandu-se la o parte mitul, apare in toata grandoarea figura lui Tepes, despre care nu poate fi rostit un elogiu mai mare decat acela pe care Chalcocondil l-a pus in gura lui Mahomed al II-lea ca nu poate sa ia tara unui barbat care face lucruri asa de mari si mai presus de fire stie se foloseasca asa de domnia si supusii lui. - Prog. Stefan Stefanesc

RON 29.75
1

Mari romani la rascruce de veacuri Vol. 2

Mari romani la rascruce de veacuri Vol. 2

Nicolae Petrascu, fratele pictorului Gheorghe Petrascu, a trait in perioada marilor schimbari si progrese care au asezat Romania in randul celorlalte state europene.In 1885 este numit atasat in Ministerul de Externe, iar in 1888 devine sef de cabinet al lui Petre P. Carp. Este numit secretar de legatie la Paris in 1889 si apoi la Istanbul in 1890.La recomandarea lui Titu Maiorescu, tine, incepand din 1892, un curs facultativ de Istoria literaturii romane la Universitatea din Bucuresti. L-a inlocuit pe Ion Luca Caragiale la Directia Teatrelor, pe timpul lipsei acestuia din tara. S-a remarcat prin campania dusa pentru reorganizarea teatrelor nationale si a conservatoarelor de muzica si arta dramatica. A sustinut necesitatea ca scriitorii si artistii sa fie sprijiniti de catre stat. A fost un pretuitor al artelor plastice si a cunoscut indeaproape multe dintre personalitatile vremii. Pentru a isi arata recunostinta in fata geniului multora dintre ei si cu scopul de a nu ramane uitati, acoperiti de praful neiertator al timpului, Petrascu a publicat lucrarea de fata in care face fiecaruia o scurta biografie si rememoreaza cele mai semnificante si tainuite momente din viata lor.„In atingerea gandului urmarit, marturisesc a fi fost ajutat de o predispozitie fireasca, darul de a admira cu sinceritate tot ce am intalnit in infaptuirile lumii ca bine, frumos si adevar. Optimismul aprecierilor mele, despre fiecare in parte si despre toti in general, ca si despre spiritul secolului, a gasit un rasunet mai presus de toate asteptarile.” (N. Petrascu

RON 29.75
1

Note politice Vol.1: 1897-1915

Note politice Vol.1: 1897-1915

Om de parada fara indoiala, aparentele au jucat pururea un rol covarsitor in conceptia de viata a lui Marghiloman. Intr-o tara in care se dispretuia imbracamintea barbateasca, Marghiloman purta vesmintelor sale o grija neobisnuita. Elegant si spilcuit, el se singulariza in taietura ingrijita a hainelor, prin forma favoritelor, ca si prin cadenta ritmica si oarecum afectata a gesturilor. Era o figura unica in felul ei. Stia sa poarte capul sus, sa se stapaneasca in orice imprejurare si in fata oricarei adversitati, fara ca o singura trasatura a fetei sale imperturbabile sa-l tradeze vreodata. O concentrata apasare a limbii la coltul gurii si o imperceptibila inrosire a urechilor erau pentru initiati singurele manifestari exteme ale tulburarii sale sufletesti. Intotdeauna multumit si voios, inainta in viata surazator si optimist.Si totusi, Marghiloman stia sa ia si lucrurile in serios, sa examineze o problema grava fara superficialitate, sa despice o situatie cu un ochi patrunzator si cu o constiiciozitate impinsa pana in cele mai mici amanunte, sa inlature aparentele fatadei, sa se coboare la realitatile permanente si vii. Mai mult, mostenise de la tatal sau, de la practicul si marele arendas Iancu Marghiloman, un real spirit gospodaresc. La toate ministerele prin care a trecut a fost un bun, sarguincios si priceput administrator. Avea metoda in lucru, ordine in conducere, promptitudine in hotarari, putea aduce si a adus administratia statului, ca si in cea a Jockey Clubului, netagaduite servicii. Altii au zis - un om norocos, cu toate calitatile si cu toate cusururile inerente copiilor rasfatati ai soartei. Iarasi, si da si nu. Netagaduit ca Alexandru Marghiloman a fost un privilegiat al soartei, natura l-a Inzestrat cu alese insusiri intelectuale, cu un stralucit si minunat talent oratoric, iar imprejurarile au facut din el un om bogat, unul din marii latifundiari ai Romaniei Mici.Dar daca este adevarat ca pana pe la 50 de ani totul i-a reusit, ca a cunoscut fericirea intima, onorurile publice, ascensiunea politica, succesele parlamentare, nu este mai putin adevarat ca de la acea varsta si pana la moarte viata lui nu a fost decat o lupta neiincetata, pe care a trebuit sa o poarte - si a purtat-o cu barbatie si cu o impresionanta tenacitate - impotriva unei necrutatoare adversitati. Rand pe rand s-au naruit linistea lui sperantele lui politice, conceptiile lui despre rolul Romaniei in razboiul mondial, existenta partidului, credintele tineretii si perspectivele de viitor.Cu rare si fugitive eclipse, peste 20 de ani de infrangeri si deziluzii. Cunosc in istoria noastra politica putine destine mai patetice decat aceasta lupta intre o soarta nemiloasa si un om care pana pe pragul mormantului nu a vrut sa i se supuna. Marghiloman a fost toate acestea, dar a fost totodata mai mult si mai putin. - I.G. DUCA - Amintiri politice&nbsp

RON 29.75
1

In lumea celor rai. Crime, jafuri, erori judiciare

In lumea celor rai. Crime, jafuri, erori judiciare

Revad, revad mereu, aceasta oribila lume a raului; si cititorii o vor vedea si ei de aproape, in povestirile ce urmeaza, si ma revad pe mine luptand o intreaga viata, in mijlocul micii mele armate de vanatori de hoti, vesnic la panda, vesnic asteptand calea fiarei cu chip de om, ce trebuie sa se iveasca de undeva, sau urmarind-o prin drumurile intortochiate prin care se refugiaza catre vizuinile ei salvatoare. Pornirile rele, pornirea de a ucide, de a maltrata, de a fura, de a minti si a insela, de a jefui, de a face altuia tot ce nu i-ar placea sa-i faca altul lui, sunt uneori innascute in om, mostenite odata cu sangele stramosilor lui. Sunt adormite la unii de o educatie ingrijita, sunt anevoie stapanite de altii cu sisteme nervoase usor de iritat, sunt ascutite la foarte multi de lipsa unei educatii si de contactele rele sau de alte conditii de viata nenorocite. Sunt trezite cateodata brusc de imprejurari neprevazute, sunt trezite alteori cu incetul, metodic, cultivate si perfectionate, fie de intreg ansamblul vietii sociale, fie de scrieri anume alcatuite, cum sunt brosurile de propaganda ale anarhistilor si ale altor teroristi. In marea majoritate a cazurilor, insa, criminaiii si hotii pasesc pe nenorocitele lor cai din primii ani de copilarie, din acele momente cand creierul n-are nici un amestec in actiune, mica vietate omeneasca ascultand numai de instinctele sale. Citind povestirile din lucrarea de fata, cititorul va face de altminteri singur aceste constatari, si multe altele inca, si se va putea incredinta ca hotia si criminalitatea, pentru a fi starpite, nu e nevoie numai de o politie vigilenta, de o justitie foarte bine cumpanita, de inchisori cu totul altfel organizate, ci mai ales este nevoie de o conlucrare rodnica a intregii societati, care nu va putea fi in siguranta cata vreme nu se va supraveghea singura, incepand de la educatia copiilor in familie si in scoli, si terminand cu inaltarea morala a vietii largi sociale, economice, cetatenesti. Si daca aceasta scriere va indruma cat de putin spiritul public pe o asemenea cale, scopul publicarii ei va fi atins.

RON 29.75
1