42 rezultate (0,21031 secunde)

Marcă

Comerciant

Preț (EUR)

Resetare filtru

Produse
De la
Magazine

Ferestre. Antologie 1966-2021

Datoria vietii noastre

Datoria vietii noastre

Lecție de deschidere a Cursurilor de Istoria antică și de Istoria artelor, susținută la Universitatea din Cluj - cetită în ziua 3 Noemvrie 1919 Ediție anastatică prefațată de Prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, Rectorul Universității Babeș-Bolyai Proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri, apărut sub egida Universității Babeș-Bolyai Colecţia „Cărți care au fost” (ediții anastatice) este coordonată de Prof. univ. dr. Ioan‑Aurel Pop, Președintele Academiei Române Confraternitatea Universității noastre trebue să înțeleagă viața ca o luptă pentru mai mult gând. Spontaneitate, originalitate, însuflețire, spiritualizare, a întregei noastre munci ordonate în viață. Iar spiritualizarea aceasta a vieții, valorificată după unitatea de măsură supremă: etern valabilul uman, să fie legea perpetuă a deosebirei inertului de viu, animalicului de uman, naturalului de cultural, materialului de cultural, materialului de spiritual. (Vasile Pârvan) Cu toţii purtăm în noi – conștienţi sau nu – trecutul, unii cu indiferenţă sau anxietate, iar alţii cu demnitate şi curaj. O mostră de trecut demn şi curajos – adevărată lecţie despre lume – este acest mesaj din 1919 al lui Vasile Pârvan, rămas în continuare, în multe privinţe, Datoria vieţii noastre. Să-l recitim, să-l înţelegem şi să-l preţuim, întru gloria unei instituţii care se cheamă cu mândrie Universitatea noastră. Gaudeamus igitur! (Ioan-Aurel Pop

RON 11.64
1

Urme ale unor oameni de seama

Dada se dan spectacol

Dada se dan spectacol

Cartea de față este fructul unui dialog colaborativ cu dadaismul, la 100 de ani de la crearea și apoi dispariţia mișcării. Dialogul se instituie atât printr-o piesă de teatru în spirit dada, scrisă în 2016 pentru scena Teatrului Național din Cluj-Napoca, dar jucată și în alte teatre din lume până în 2019 (Chișinău, București, Roma, New York), cât și prin cinci studii critice, care ne-au ajutat în procesul de realizare a textului teatral și sunt menite – aici, în volum – să-i limpezească retrospectiv implicațiile și mizele. Personajul principal cu care se vor întâlni aproape la fiecare pagină cititorii este Tristan Tzara, în măsura în care destinul său are ceva din drama eternă a Poetului, articulată de căutarea perpetuă a unui limbaj pur, nepervertit, dar și în măsura în care – într-un context tulbure, marcat de război și incertitudini – el a știut să strângă lângă sine, la Zürich și Paris, tineri artiști inovatori și radicali, ce aveau să schimbe destinul artei moderne. În piesă, am recreat câteva momente importante din viața lui Tristan Tzara și a prietenilor lui, de la nașterea mișcării dada până la autodizolvarea ei în 1923, luând ca punct de plecare un text dramatic pe care poetul însuși l-a scris, Batista de nori, ale cărui structură și compoziție le-am exploatat intertextual. În studiile critice, am tratat aspecte variate: teatralitatea manifestelor dadaiste, fascinația dadaiștilor pentru mască și punerea în scenă de sine, cinematografia dada și experimentele multimedia încercate de dadaism. Scopul nostru a fost să regăsim câte ceva din libertatea, curajul, prospețimea, spiritul provocator și critic al unor artiști care rămân mereu vii… (ȘTEFANA POP-CURȘEU, IOAN POP-CURȘEU, ION POP

RON 97.00
1

Romanii din Bistrita Vol. 2

Onisifor Ghibu. Viata si idealuri sociale

Romania – Santa Sede: 100 anni di relazioni diplomatiche

Romania – Santa Sede: 100 anni di relazioni diplomatiche

Il presente progetto appare sotto l’egida dell’Ambasciata di Romania presso la Santa Sede e il Sovrano Ordine di Malta e dell’Accademia Romena. A cura di Liviu-Petru Zapartan I saggi di Klaus Werner Iohannis, Ioan-Aurel Pop, Dumitru Preda e Ion Tudor Felezeu sono stati tradotti in italiano da Stefan Damian. Autori: Klaus Werner Iohannis, Presidente della Romania Pietro Parolin, Cardinale, Segretario di Stato di Sua Santita Papa Francesco Paul Richard Gallagher, Arcivescovo, Segretario per i Rapporti con gli Stati, Segreteria di Stato della Santa Sede Liviu-Petru Zapartan, Prof. univ dr., Universita Babes-Bolyai di Cluj-Napoca, Ambasciatore di Romania presso la Santa Sede e il Sovrano Ordine di Malta Ioan-Aurel Pop, Prof. univ. dr., Presidente dell’Accademia Romena di Bucarest Dumitru Preda, Prof. univ. dr., diplomatico, Universita di Bucarest Roberto Regoli, Prof. univ. dr., Pontificia Universita Gregoriana Johan Ickx, Responsabile, Archivio Storico della Segreteria di Stato della Santa Sede – Sezione per i Rapporti con gli Stati Florentin Crihalmeanu, Vescovo dell’Eparchia greco-cattolica di Cluj-Gherla, Romania Maria-Ionela Cristescu, CIN, Prof., Pontificio Istituto Orientale, Roma Ion Tudor Felezeu, Prof. asist., Universita «Bogdan Voda» di Cluj-Napoca Lazar Comanescu, Prof. univ. dr., e gia Ministro degli Affari Esteri della Romania Francisco-Javier Lozano, Arcivescovo, gia Nunzio Apostolico a Bucarest Adina Lovin, Drd., Ministro Consiliere, Ambasciata di Romania presso la Santa Sede e il Sovrano Ordine di Malt

RON 145.50
1

Transilvania, starea noastra de veghe

Transilvania, starea noastra de veghe

Transilvania – starea noastra de veghe este o excelenta carte de vizita. Il gasim aici pe Ioan-Aurel Pop istoricul, cel pentru care trecutul nu e simpla litera moarta sau inventar de cronologii seci si controversate, ci chiar temelia prezentului. El este autor si coordonator de impresionante spectacole ale radacinilor noastre – intrepatrunse cu ale altor neamuri, dar pastrandu-si autonomia si specificitatea. Il descoperim pe cititorul si degustatorul de literatura buna, pentru care textul scris se cuvine a fi nu doar exact si nepartinitor in incheierile sale, ci si rostit memorabil, in cuvinte potrivite care sa probeze caratele limbii romane. Il intalnim in fiecare pagina pe Ioan-Aurel Pop omul cetatii, prezent in miezul lucrurilor si gata sa puna umarul la bunul lor mers. Atent la seisme mai mari ori mai marunte ale vremii, intervine prompt si expresiv de cate ori simte ca punctul pe i a fost ratacit in polemici goale. Il gasim pe Profesorul indragostit de Universitate si de rosturile acesteia in lumea contemporana, cel care stie, pe urmele lui Vasile Parvan, care este „datoria vietii noastre”. Citim elogiile sale atent cumpanite la marile figuri ale culturii nationale si argumentele sale ferme despre legitimitatea sentimentului national. E prezent pretutindeni, in fiecare litera, ardeleanul, de veghe la statura „invatatei Transilvanii”, lucrand la durarea ei fiindca ii stie durerea. Da, e o carte de vizita. Pentru autor, dar si pentru Transilvania. Pentru noi. (Irina Petras)

RON 41.40
1

Echinox 50

Echinox 50

Cuprins 1. RAPOARTE DE ETAPĂ Ion Pop: Echinox, o revistă interculturală Interviu cu Marian Papahagi, realizat de Dora Pavel: „Prin raţiune, izbutim să punem o margine haosului” Aurel Codoban: Un Echinocțiu cu geometrie variabilă Ştefan Borbély: În anticamera Caietelor Echinox Corin Braga: Treizeci de ani în Echinox Horea Poenar: Un Echinox viu e un Echinox mereu în act Rareş Moldovan: Memorable Equinox 2. ECHINOX ÎN ŞASE RĂSPUNSURI Ion Pop Aurel Codoban Ştefan Borbély Corin Braga Horea Poenar Rareş Moldovan 3. PORTRETE CRITICE Marius Miheţ: Eugen Uricaru Alex Goldiș: Proiectele împlinite ale elegiacului mereu în ofensivă Ion Vartic: Viaţa cu soldatul Švejk, „Nemuritorul” şi Koroviev Cosmin Borza: Instituția Marian Papahagi și critica de atelier Anca Hațiegan: Ion Vartic, cronicarul de familie Ruxandra Cesereanu: Aurel Codoban – un mozaic admirabil Constantina Raveca Buleu: Ștefan Borbély: de la imperativul construcției culturale la Magister Ludi Călin Teutişan: Corin Braga, de la gândirea critică vrăjită la literatura viselor Vlad Roman: Horea Poenar – despre teorie, în preajma literaturii Amalia Cotoi: Rareș Moldovan 4. MEMORIA ÎN FRAGMENTE Ana Blandiana: Nostalgiile mele echinoxiste Mircea Martin: Amintiri echinoxiene Alexandru Călinescu: Echinox‑ul văzut de la Iași Cornel Ungureanu: Fenomenul Echinox, o creaţie a Universităţii „Daciei superioare” Vasile Popovici: Trioul de la Cluj într‑un roman epistolar Lucian Vasiliu: Chestionar revista Echinox 50 Mircea Cărtărescu: Nopți reci de Echinox Eugen Uricaru: Câteva lămuriri, după o jumătate de secol Dinu Flămând: Soarele care țâșnește din casă Franz Hodjak: Încercam să facem exerciţii de libertate Zoltán Rostás: Aventura. Preliminarii la un „autointerviu” Adrian Popescu: O revistă semicentenară – Echinox Horia Bădescu: La Echinox Georg Aescht: Paşnicul Pentagon din miezul Clujului Octavian Cosman: Grup pentru vânt Irina Petraş: Despre Echinox şi echinoxişti Vincenţiu Iluţiu: Echinox 50, deja? Mircea Muthu: O confraternitate culturală Gaal György: Az Echinoxról – fél század múltán Gaal György: Despre revista Echinox, după o jumătate de veac Vasile Muscă: Cincizeci de ani după Mihai Bărbulescu: Anul 1968 Gavril Moldovan: Petru Poantă: cinci ani de neuitare Ştefan Damian: Miracolul Echinox Adrian Grănescu: Gânduri despre Echinox Iustin Moraru: Pecetea de taină din inimă Nicolae Sârbu: Regenerări de generații sub steaua Echinox Ion Vartic: D‑ale teatrului la Echinocțiu. De vorbă cu Anca Hațiegan Virgil Mihaiu: Providențiale întâlniri & întâmplări echinoxiste Ioan Muşlea: Cum am devenit (aproape) echinoxist Ion Simuț: Laboratorul pentru talent, voință și caracter Nicolae Oprea: La Echinox – amintiri şi impresii Szöcs Géza: Despre un atelier de altădată G.M. Tamás: O foaie transilvană din 1968 Beke Mihály András: A szabadságillúzió diszkrét bája avagy 50 éves a kolozsvári Echinocțiu (szinopszis) Beke Mihály András: Despre iluzia libertății și alte farmece. Revista Echinox a împlinit 50 de ani (rezumat) Gheorghe Perian: Istorie literară clujeană. Revista Echinox Octavian Soviany: Die schönen Tage in Aranjuez Al. Cistelecan: O frustrare indimenticabilă Virgil Podoabă: 76. În percepția mea. Cei 12 Ioan Buduca: Weimar‑ul din chilia Echinox‑ului Ion Urcan: Fragmente de jurnal Gabriel Petric: O revistă între reviste... Marius Iosif: Echinox‑ul și Europa Andrei Zanca: Viața din spatele oglinzii Nicolae Băciuţ: Echinox‑ul meu George Achim: Gânduri de Jubileu Marius Lazăr: „Şenila” Ioan Groşan: Echinox – mon amour Emil Hurezeanu: Echinoxul este de primăvară şi de toamnă Marta Petreu: Echinox, o poveste de viaţă Aurel Pantea: Echinox‑ul pururi tânăr Ioan Moldovan: Echinox, mon amour Ion Mureşan: Echinoxist cu jumătate de normă Ioan‑Aurel Pop: Echinox‑ul ca stare de spirit Ruxandra Cesereanu: Echinox‑ul anecdotic, hâtru, ludic Markó Béla: Multikulturális esélyek Markó Béla: Șanse multiculturale Olimpiu Nușfelean: Când cărțile miroseau a floare de cireș Iulian Boldea: Şcoala Echinox. Anatomia unei stări de spirit Ovidiu Pecican: Echinox-ul de după Echinox Sanda Cordoş: O amintire din iarnă Adrian Papahagi: Între două nopți Ioan Pop‑Curşeu: Amintiri despre Echinox şi despre viitor Ştefana Pop‑Curşeu: Echinox‑ul și studenția ca la carte! Ştefan Manasia: Echinox‑ul, subtitrat pentru postumani Balázs Imre József: Istorii paralele, cu intersectări. Istoriile Echinox‑ului László Szabolcs: Cooperări culturale în revista Echinox (1968-1989) Alexandra Turcu: Prietenie epistolară ADDENDA: Echinox în viaţa literară clujeană Adrian Popescu: Echinox n‑a fost o anticameră, ci chiar salonul literar al generaţiei ‘70 Dinu Flămând: Clujul echinoxist Virgil Mihaiu: Rememorând interferenţe literare româno‑germane din Clujul anilor 1970 Aurel Şorobetea: Prim plan: Peter Motzan Aurel Şorobetea: Amiazănoapte Aurel Şorobetea: Extrase din „Caietele Echinox” Al. Cistelecan: Echinox Marta Petreu: Îi spuneam „Papahagul” Ioan Groşan: „Pentru mine, Echinox‑ul…” Alexandru Vlad: Secvenţe alese de Biograph

RON 48.50
1

Petrecere cu stil. Literatura si gastronomie

Avram Iancu. Secvențe biografice

Avram Iancu. Secvențe biografice

„Unicul dor al vieții mele este să-mi văd Națiunea mea fericită!”  (Avram Iancu)ANUL „AVRAM IANCU” (2024)Omagiu editorial Eroului deplin al națiunii române, la 200 de ani de la naștere, sub egida Asociației Avram Iancu 1848 Alba IuliaPrefață de Ioan-Aurel Pop Ilustrația copertei și a siglei „Avram Iancu 200”: Teodor Bogoi După lectura cărții, cititorul rămâne cu un sentiment tonic, de încredere și speranță, rămâne în admirație față de aceia care ne-au trasat programul de țară dintre anii 1848 și 1918, față de cei care au făurit casa noastră numită România. Ionuț Țene demonstrează că istoria nu a fost niciodată numai știință și cunoaștere, ci și „învățătoare a vieții” (Cicero) și că de învățătura despre Avram Iancu – întruchipare a idealurilor poporului – avem nevoie cu toții, „ca să nu rătăcim” (Simion Bărnuțiu). (IOAN-AUREL POP) Prin această carte dedicată lui Avram Iancu, am dorit să ilustrez actualitatea acestui erou român în conștiințele românilor, dar și să scot în evidență valorile de dreptate, libertate, egalitate, toleranță și unitate, pentru care a luptat Crăișorul Munților. Avram Iancu a fost un spirit evoluat, un reprezentant al democrației epocii sale și, în același timp, un erou național și european. Avram Iancu reprezintă un model istoric foarte actual. Românii se recunosc în valorile promovate de el. Este un spirit al rezistenței și perenității românești în fața vicisitudinilor istoriei. Astfel, nu întâmplător, contemporanii se identifică cu acest erou la adunările comemorative și la cele aniversare dedicate Crăișorului, prin deja cunoscuta scandare: „Avram Iancu suntem toți!”. (IONUȚ ȚENE

RON 58.50
1

Ore, zile, ani de prietenie. Corespondenta Ion Pop Mircea Zaciu

Ore, zile, ani de prietenie. Corespondenta Ion Pop Mircea Zaciu

Cand se implineau, in 2018, nouazeci de ani de la nasterea profesorului Mircea Zaciu - si trecusera, din nefericire, aproape doua decenii de la neasteptata sa stingere - m-am gandit ca un omagiu potrivit luminoasei sale memorii ar putea fi publicarea corespondentei schimbate intre noi in perioada 1964-2000, adica din momentul in care imi incepeam cariera universitara pana la plecarea Dincolo a marelui meu mentor si prieten. Fiindca, recitind multele epistole adunate in timp, mi-am dat seama ca ele ar putea contribui la imbogatirea si nuantarea portretului sau intelectual si uman, putind depune o marturie, fie si partial, despre o epoca sau, mai exact, despre doua epoci traite in dialog in spatiul national comun, dar mai ales - intr-o expresiva simetrie - in Germania si Franta de dinainte si de dupa caderea comunismului. Si varsta, si experienta culturala faceau diferenta intre cei doi corespondenti - unul intr-o indreptatita postura de maestru, celalalt, de discipol si ucenic - insa deschisi, ambii, unei comunicari tot mai libere si sincere, intemeiate pe un fond afectiv inrudit si pe principii etice comune in esenta, care au permis depasirea, sub semnul prieteniei fara de varsta, a multor conventii rigid academice. Primul s-a aratat dispus de la inceput sa asculte si sa profite de "lectiile" Profesorului in care avea deplina incredere si caruia ii datora enorm, incepand cu ultimii ani de studiu la Filologia clujeana, apoi dupa retinerea, la propunerea acestuia, ca preparator la Catedra de Literatura romana in toamna anului 1964. Pentru el, Mircea Zaciu a fost un adevarat model si a ramas asa pana in anii tarzii, cand formula "prieteniei exigente", in care a crezut mereu, i-a dat suficient curaj pentru a cuteza si cate o "replica", a propune nuantari si corecturi de atitudine in schimbul de pareri si de idei de pe parcurs, cu gandul ca o autentica prietenie nu trebuie sa fie afectata de conveniente conjuncturale. Al doilea era desigur mai in masura sa impartaseasca judecati si concluzii de la inaltimea unei alte experiente de viata, marturisindu-se chiar pasionat de spectacolul lumii din jur, in binele si in raul ei, inzestrat cu un simt rar al observatiei mediilor si psihologiilor, dar si cu o experienta de lectura si de reflectie mult mai bogate decat ale "invatacelului". [...] Orele, zilele, anii acestei prietenii pe care am promis sa nu o tradez niciodata meritau o asemenea limpezire. Din marea cutie postala si in care s-au adunat si din care s-au pierdut putine mesaje (am lasat deoparte, voluntar, doar randurile trimise ocazional, oarecum conventionale, ramase pe ilustrate expediate din diversele locuri vizitate) le retrimit acum spre alti destinatari, cu speranta ca vor gasi in ele macar cateva urme de viata adevarata. - Ion Po

RON 67.90
1

Efectul Echinox sau despre echilibru

Efectul Echinox sau despre echilibru

Efectul Echinox este, în primul rînd, o reverie eseistică şi memorialistică. În al doilea rînd, este reconstituirea genezei unui fenomen literar, o geneză aproape voalată în oglinzile deformante ale criticii şi istoriografiei prezentului. Scriu, aşadar, despre naşterea revistei Echinox, despre primii redactori şi, mai ales, despre uimirile, admiraţiile şi bucuriile mele legate de toate acestea. (Petru Poantă) Petru Poantă – (7 aprilie 1947, Cerișor/Hunedoara – 7 septembrie 2013, Cluj-Napoca). Critic literar, eseist. Facultatea de Filologie a UBB, Cluj-Napoca (1970). Echinoxist din prima generație. Debut absolut în Echinox, 1968. Căsătorit cu Irina Petraș și tatăl Laurei Poantă. Volume: Modalități lirice contemporane, 1973; Poezia lui George Coșbuc, 1976; Radiografii I, 1978; Radiografii II, 1983; Scriitori contemporani, 1994; Cercul literar de la Sibiu, 1997; 2006; Dicționar de poeți, 1999, 2000; Efectul Echinox sau despre echilibru, 2003; Opera lui George Coșbuc, 2004; Clujul meu. Oameni și locuri, 2006; Clujul meu. Anii șaptezeci, 2007; Clujul meu. Radiografii, 2011; Clujul interbelic. Anatomia unui miracol, 2013; Memoriale, 2014; Clujul meu. Ediţie integrală, 2016. A semnat prefața la antologia Miniaturas de tiempos venideros. Poesia rumana contemporanea, Editura Vaso Roto, Madrid, 2013. Ediție de Cătălina Iliescu Gheorghiu. Dintre clujeni, sunt incluși în volum: Ion Pop, Dinu Flămând, Adrian Popescu, Ion Mureșan și Marta Petreu. Ediții din G. Coșbuc, Ion Negoițescu, Radu Stanca. Coautor la Scriitori Români, 1978; Dicționarul Scriitorilor Români, 4 vol., 1995-2001; Dicționarul General al Literaturii Române, 2004-2005. Premiul Uniunii Scriitorilor, 2003. Au scris despre cărțile sale: Nicolae Manolescu, Laurențiu Ulici, Al. Dobrescu, Radu G. Țeposu, Mircea Iorgulescu, Mircea Zaciu, Dan C. Mihăilescu, Mircea Tomuș, Gheorghe Grigurcu, Florin Mugur, Tania Radu, Radu Săplăcan, Valentin Tașcu, Ion Vlad, Doina Curticăpeanu, Mircea Muthu, Daniel Cristea Enache, Irina Petraș, Dumitru Micu, Ioan Pavel Azap, Marta Petreu, Nicolae Oprea, Diana Adamek, Aurel Sasu, Al. Cistelecan, Marian Popa, Ion Pop, Adrian Popescu, N. Prelipceanu etc

RON 24.25
1

Jocul poeziei

Jocul poeziei

Ediția de față, revăzută și adăugită, este a treia, după cele publicate la Editura Cartea Românească (București, 1985) și la Casa Cărții de Știință (Cluj-Napoca, 2007). Pe copertă: Pictură de Ștefan Pelmuș, din ciclul Roata vieții (2021) Colecția Echinox (Seria Critică literară) este îngrijită de Horia Bădescu, Ion Pop și Eugen Uricaru. Toate aceste experiențe lirice, despre care eseurile de față în­cearcă să dea seamă, angajează poezia românească în raporturi mai mult sau mai puțin strânse cu ludicul, ca atitudine fundamental umană. În contextul problemelor schițate până aici, se poate înțelege de ce desci­frarea unor atari relații devine interesantă, și chiar pasionantă, pentru oricine urmărește dinamica liricii moderne. Căci, așa cum s-a văzut, însuși demersul de clarificare a specificului limbajului poeziei a angajat, și nu accidental, conceptul de j o c. Iar acesta primește o semnificație particulară ori de câte ori poezia se află în fața unei noi trepte istorice, a unei înnoiri a limbajului. Sub un astfel de unghi, „jocul poeziei” poate fi citit ca joc cu limbajele convenționalizate, într-o serie a atitudinilor de tip modernist-avangardist, deci într-o perspectivă așa-zicând evolutivă. El semnifică însă, într-un plan mai larg, și jocul textului, acea mai liberă sau mai reglată ars combinatoria care, la poeții moderni, marchează în cel mai înalt grad concentrarea atenției asupra mișcării semnificantului. Departe de a fi exhaustivă – nici ca suprafață a textelor abordate, nici ca acoperire tematică și a interpretării –, încercarea de față se vrea doar o incursiune într-un spațiu liric cu mult mai bogate valențe. Împo­triva suspiciunii străvechi ce va fi planând, de la Platon până la Kant și la mai toți filosofii, asupra jocului, fie el și poetic, ni s-a părut, parcurgând un număr de opere, că putem descoperi (sau redescoperi) în multiplele lui înfățișări, chiar și sub aparența „gratuității”, câteva înțelesuri existențiale majore. În fața jocului lumii și a jocului în lume, jocul ca lume al poeziei e, de fapt, acel „real imaginar” care le cuprinde, sub semnul libertății neîngrădite a spiritului uman de a se cunoaște și recunoaște, de-a lungul istoriei, în roluri mereu schimbate, reluate mereu. (ION POP)

RON 108.00
1

Gradina cu statui

Naraton 1954-2024

Rosturi si rostiri...

Cartea din vis. Antologie de autor (1969-2024)

Cartea din vis. Antologie de autor (1969-2024)

Volum apărut la aniversarea a 80 de ani ai autorului Ediția a II-a, revăzută și adăugită Prefață de Ion Pop Imagine coperta I: Silviu Oravitzan, Poarta, 1998 (tehnică mixtă pe pânză) Nădăjduiesc ca, și la cea de-a doua ediție (revăzută și adăugită), antologia de față să rămână tot o Carte din vis. S-ar exprima, în acest mod, nu doar dorința firească de continuitate, ci, îndeosebi, angajamentul autorului de a-și reconfirma, în fața propriei conștiințe și a virtualilor săi cititori, modul propriu de gândi și a scrie poezie. Cu sau fără voia noastră, scriem toată viața o singură carte. O carte ca un copac ale cărui ramuri se ridică spre cer, dar care are rădăcinile în solul capricios, și greu de desțelenit, al visului. Suntem, altfel spus, părinții, urmașii și mărturisitorii propriilor iluzii, ezitări, strădanii și neputințe, arhitecții și zidarii unui claustru cu zăbrele de ceață. În chiliile lui, poruncile, limba, dicția, stilul, prozodia se pot modifica, dar rigorile visului rămân neschimbate. (VASILE IGNA) Vasile Igna este poet, deși scrie și proză, om delicat și tăcut. Pare a se răsfrânge în el însuși. Nu se apără excesiv de ceilalți, dar nici nu se predă numaidecât. Sentimentele și le păstrează pentru cărți care alcătuiesc provincia lui de cărturar nostalgic nimerit din greșeală printre vietățile crude din lumea mare. Politicos, refractar prin structură la vulgaritate, discret fără exuberanță, va fi întotdeauna un om și un poet închis între petalele sufletului său ca într-un mare și roșu trandafir. (NICOLAE MANOLESCU, 1982) Cu Vasile Igna pășim, e limpede, în perimetrul – inextricabil, sacru și profan – al poeziei: al celei dintre euforie și deznădejde, dintre alean și subite accese de resemnare, dintre surâs și ușoară compătimire, dintre înfrângerea sinei și contemplarea aprigă (cu angelică iubire ori nițel înveninat sarcasm) a lumii de afară. (N. STEINHARDT, 1987) Visele lui Igna nu sunt, de fapt, nocturne, ci de soiul celor cu ochii deschiși, tratate atât de larg de Bachelard. Tehnic vorbind, ele sunt contemplații de peisaje (naturale sau muzeale) realizate printr-un descriptivism fantezist care transformă fotografia developată în miraj. Derulate cu voce „obiectivă”, peisajele – meditații ale lui Vasile Igna insinuează de-a dreptul cu delicatețe schije de angoasă în ceremonia descriptivă, făcând peisajele să vibreze în perspectiva unui lirism existențial panicat, în pofida calmului recitativ. Ceea ce vede el afară e, de fapt, ceea ce e înlăuntrul său. (AL. CISTELECAN, 2023) Poezia lui Vasile Igna, cu încercări și reușite pe atâtea „clape” ale discursului liric, însă mereu dispusă să experimenteze, făcând să conviețuiască firescul cu livrescul, atinge astfel un punct de reper de două ori reprezentativ, pentru o operă ce se rotunjește convingător la vârsta înaltei maturități cu o marcă originală în peisajul nostru liric actual. (ION POP, 2024

RON 108.00
1

Re-descoperim Clujul VoI. 1. Re-discovering Cluj Vol. 1

Re-descoperim Clujul VoI. 1. Re-discovering Cluj Vol. 1

Proiect editorial apărut sub egida Asociația „Vechiul Cluj” Ediție bilingvă, română-engleză; traducere de Laura Zmicală și Victor-Eugen Salcă / translated by Laura Zmicală and Victor-Eugen Salcă Ediția a II-a, revizuită și adăugită / Second edition, revised and expanded Harta anexată: Blanca Alina Pop, Vladimir-Alexandru Bogosavlievici și Laura Zmicală Colecția Clujul din cuvinte este coordonată de Irina Petraș Re-descoperim Clujul este al doilea proiect de anvergură al Asociației Vechiul Cluj. Împreuna cu domnul Vladimir-Alexandru Bogosavlievici, am încercat să sintetizam în acest volum informațiile din cele șase tururi ale centrului orașului, care s-au desfășurat în vara anului 2016. Ne dorim ca în viitor să continuăm acest proiect și cu străzile din afara incintei de 45 ha. Cele șase tururi s-au bucurat de un succes neașteptat încă de la primul, ceea ce ne dă speranțe cu privire la continuarea, în anul următor, a acestui proiect. (Sebastian-Iacob Moga) Re-discovering Cluj is the second keynote project that Vechiul Cluj Association developed. Together with Vladimir-Alexandru Bogosavlievici, we have tried to synthetize in this volume the information from the six guided city tours that occurred in the summer of 2016. We wish to continue in the future this project with the streets outside the 45 ha area. The six tours were a great success even from the beginning, fact that encourages us even more to continue, in the years to come, this project. (Sebastian-Iacob Moga

RON 29.10
1

Poeme. Antologie de autor 1981-2023

Poeme. Antologie de autor 1981-2023

Într-o societate bolnavă, poeții sunt anticorpii sociali care neutralizează răul. – Ion MureșanOmagiu editorial la aniversarea a 70 de ani ai Poetului Ion Mureșan (9 ianuarie 1955, Vultureni, Cluj)Cu un cuvânt despre poezie al autoruluiÎn loc de posfață: Irina Petraș, Ion Pop, Al. CistelecanAducem mulțumiri Domnului Gavril Țărmure (Manager Centrul Cultural Municipal „George Coșbuc” Bistrița) și Domnului Ioan Cristescu (Director General al Muzeului Național al Literaturii Române) pentru susținerea permanentă a Scriitorului Ion Mureșan și a operei sale.Proiect apărut sub egida Fundației Transilvania LeadersPartener: Radio România ClujIlustraţii de Alexandra MureșanFoto coperta: Cato Lein Poetul construieşte impecabile, negre scenarii introspective, pe care le regizează în pozitiv, le răsuceşte şi le dichiseşte pentru a putea fi transpuse în spectacole publice, larg acceptabile. Ion Mureşan scrie unul şi acelaşi poem al devorării atroce de către propriile performanțe – poemul omului dintre milenii. – Irina Petraș În ipostaza, dominantă aici, de „povestitor de vise”, își conduce micile narațiuni cu o dexteritate regizorală ce pune în valoare deopotrivă încrederea în capacitățile de „transfigurare”, pe portative diverse, a datelor venite dinspre realitatea imediată, cu necesara doză de relativizare firească la un poet care e, în egală măsură, un foarte original actor, regizor și „privitor ca la teatru” și care se joacă destins, dar și cu o gravitate discretă, cu convențiile limbajului și imaginarului liric. Este modul său, accentuat personal, de a-și introduce cititorii în universurile poeziei. – Ion Pop În locul comunicatelor programatice, el a preferat vechea metodă a „artelor poetice”, de care sînt pline toate volumele lui, toate suferind de o frenetică angoasă programatică și terorizate de obsesia de a identifica și descrie himera poeziei. Această combatanță implicită – care era și a celorlalți poeți echinoxiști din serie – a putut crea impresia că Mureșan are har, dar n-are program, are talent, dar n-are conștiință. (În fapt, Mureșan e unul dintre puținii poeți cu o poetică asumată radical și articulată coerent.) – Al. CistelecanDe fapt, puterea Poeziei de a pune în legătură realități îndepărtate face vizibile niște linii de forță care organizează chiar Universul. Eu îmi amintesc experiența de la ora de fizică din clasele mici, când pilitura de fier, presărată pe o foaie de hârtie sub care se punea un magnet, se așeza de-a lungul liniilor de forță ale magnetului, desenându-le, făcându-le vizibile. La fel și Poezia. Așternută pe o foaie de hârtie, ea face vizibile liniile ascunse ale structurii Logosului, liniile care structurează Spiritul, scheletul Universului. Antoine Becquerel scria pe la începutul veacului trecut că dacă miști un deget pe Pământ, ceva se mișcă pe Sirius. A avut chimistul viziunea armoniei universale. Eu, ca poet, îndrăznesc să mai fac un pas și zic: dacă miști ceva în cuvântul Pământ, ceva se mișcă în cuvântul Sirius. Căci așa cum toate părțile universului sunt legate unele de altele, la fel toate cuvintele sunt legate unele de altele. Astfel de forțe nu le poate face vizibile decât Poezia. Poezia doar poate face vizibil invizibilul din Invizibil și invizibilul din vizibil. De aceea afirm aci o altă definiție a Poeziei: Poezia e dovada incontestabilă a existenței lui Dumnezeu. – Ion Mureșa

RON 89.90
1

Transilvania din cuvinte

Transilvania din cuvinte

Volum dedicat Centenarului Marii Uniri, editat de Uniunea Scriitorilor din Romania – Filiala Cluj Transilvania din cuvinte e continuarea fireasca a Clujului din cuvinte, dar si a Clujului din povesti, a Clujului din legende, a Luminii din cuvinte, a albumului 100 de ani de viata literara romaneasca… Toate, antologii pe care le‑am gandit si editat din 2005 pana astazi. In 2015, Anul Luminii, ma intrebam daca, in 2018, la Centenarul Marii Uniri, vom fi in stare sa gasim cumpana dreapta, sa exaltam fasia de lumina din fragmentele de istorie hartuita ale acestui secol de existenta? Sa recompunem rotundul unui trecut ale carui produse suntem, inevitabil si iremediabil. Sa ne procuram, asadar, un viitor. [...] Ideea Marii Uniri a devenit, din motive obscure, o idee extenuata. Anii interbelici au fost prea putini si prea neindemanatici pentru o asezare, iar internationalismul proletar nu i‑a venit nicidecum in ajutor. Nationalisme mai aspre, dar mereu mai abile in a‑si rosti diplomatic revendicarile/drepturile au transformat nationalismul romanesc, pe nesimtite, in aberatie (neaparat „comunista”), in desueta atitudine neconforma cu europenizarea si cu globalizarea, in instrument utilizat in cautare de argument electoral. Asa incerc sa‑mi explic faptul ca descifrarea in spatiul mioritic a orizonturilor inconstientului care fac parte din „fiinta si substanta noastra”, tentata de Blaga, a cazut in derizoriu. Fata‑n fata cu non‑locurile lumii contemporane, indiferente si nerabdatoare, cu aglomerarea semnelor ca ratacim intr‑o lume ce pe nesimtite cade, am fi putut gasi in spatiul mioritic un loc al nostru. Lucian Blaga ne oferea un nume – ar fi fost slujba noastra sa‑i construim o realitate. [...] Constat, de o buna bucata de vreme, o tot mai accentuata, mai diversa si de o calitate in crestere manifestare a unui fenomen pe care l‑am numit re‑locuirea culturala a Clujului, a oraselor si satelor Romaniei. Reintoarcerea la actul cultural sub cele mai variate si, uneori, surprinzatoare moduri e semn ca romanii au redescoperit cea mai sigura, mai neindoielnica si mai inalta cale de asumat si consolidat identitatea nationala in chiar plin proces de aliniere la norme continentale si mondiale: Cultura. Am cerut colegilor, simplu, sa‑mi trimita texte despre Transilvania, lasand la alegerea lor genul, perspectiva, tonul si tonalitatea. Veti gasi, astfel, in acest volum studii sobre despre istoria, geografia, literatura, folclorul acestui tinut alaturi de confesiuni poematic‑sentimentale, de evocari ale unor importante figuri legate de Marea Unire, de poeme si fragmente de proza. Desi lucrate independent, textele, veti vedea, se intretes, isi raspund; un soi de canon subteran, subtextual le aduce impreuna, le uneste, sporindu‑le consistenta si mesajul. (Irina Petras) Dintre autorii textelor amintim pe: Irina Petras, Ana Blandiana, Ioan-Aurel Pop, Petru Poanta, Dan Er. Grigorescu, Vasile Sebastian Dancu, Ioan Bolovan, Marta Petreu, Ilie Rad, Ruxandra Cesereanu, Constantin Cublesan, Dumitru Chioaru, Martha Izsak, Dinu Virgil, Constantin Rusu, Mircea Popa, Vasile Musca, Ovidiu Pecican, Gavril Pompei, Livia Titieni, Nicolae Mocanu, Ioan Moldovan, Stefan Borbely, Nicolae Prelipceanu, Ion Muresan, Ion Brad, Vistian Goia, Ion Horea, Ion Petrovai, Ion Pop, Horea Porumb, Rodica Braga, Dumitru Cerna, Virgil Mihaiu, Balazs F. Attila, Cornel Udrea si multi altii

RON 48.50
1

Din mainile valahilor schismatici

Din mainile valahilor schismatici

Românii au fost la putere în Transilvania secolelor al XIII-lea şi al XIV-lea, alături de nobili, de saşi şi de secui, dar tot atunci a început şi s-a produs treptat, dar implacabil, îndepărtarea lor ca grup distinct de la conducere. Mai întâi, ei erau de credinţă „grecească” şi – conform mentalităţii timpului – nu mai puteau fi la putere într-un stat de credinţă „latină”, campion al misionarismului catolic, într-un stat care se revendica drept „apostolic” şi „marianic” (protejat de Fecioara Maria), având menirea declarată să lupte pe toate căile, inclusiv cu armele, contra „păgânilor, a ereticilor şi a schismaticilor”. S‑a văzut repede că aceşti români cuprinşi în Transilvania şi în Ungaria prelungeau masa poporului lor situat spre sud şi spre est, că erau nesiguri în fidelitatea lor faţă de rege şi coroană, că întreţineau, la început mai mult inconştient şi intuitiv, legături cu fraţii lor de peste munţi, de care îi legau atâtea caracteristici comune, inclusiv vechi formaţiuni politice care „încălecau” Carpaţii. Încrederea autorităţilor oficiale ale Transilvaniei şi Ungariei în români a început să scadă, pe măsură ce sporea suspiciunea românilor faţă de aceste autorităţi. Era tot mai clar că, în stăpânirea solidă şi în exploatarea Transilvaniei, autorităţile nu se puteau baza prea serios pe români. Mult mai de încredere pentru rege şi apropiaţii săi erau nobilii (cei făcuţi nobili de către suveran), saşii, secuii etc., adică acele grupuri de oameni – majoritatea colonişti, veniţi mai de departe sau mai de‑aproape – dăruite cu pământuri şi apoi cu largi privilegii. (Ioan-Aurel Pop

RON 82.80
1

Ghemul ischemic

Ghemul ischemic

Încă din titlu, noua carte de versuri a lui Ioan Cioba sugerează o stare lirică tensionată de efort dificil al recuceririi unității subiectului risipit într-o multiplicitate de „înfățișări”, toate precare și vulnerabile, cu articulări provizorii în metafora ori simbolul recurent al ghemului, ce asigură unitatea viziunii sale lirice. Un „ghem” calificat drept „ischemic”, cu firele slab irigate de sângele vital, o simbolică insuficiență cardiacă ce traduce starea de epuizare a energiilor subiective, o inerție și oboseală de a fi, cu posibile trimiteri spre Bacovia. Este o poezie prin excelență de atmosferă, în care contururile obiectelor se pierd în ceață și întuneric, sugerată în tușe de acuarelă crepusculară, difuză, de un vag angoasant, „între surâs și grimasă”, cu impulsuri vitale momentane, repede stinse. În labirintul existențial anunțat de la primele pagini, firul ce pare în sfârșit descâlcit e departe de a fi cel mitologic, al Ariadnei – este de fapt un fitil exploziv, ce nu poate promite decât neantizarea, menținând starea de incertitudine și încordare. Aproape fiecare dintre simbolicele „ghemuri” aproximează expresiv închegări firave și nesigure ale „vieții imponderabile”, sub „scutul fragil” care e trupul, într-un univers încețoșat, cu vagi pâlpâiri luminiscente pe un orizont crepuscular-expresionist, în „bezna fricii”, în „urletul mut”, în încercarea dificilă de a ține în mâini „hățurile lichide ale furtunii”. Pentru a sugera aceste stări de spirit, poetul își concentrează atent discursul în jurul nucleului simbolic, uzând de puține alte configurări, alese însă cu grija pentru expresivitate și coerență a micului univers pe care îl aproximează cu o tulburătoare vibrație elegiacă. (ION POP

RON 33.95
1

Scriitorul si Lumea

Scriitorul si Lumea

Cuprins: • Irina Petras, Lumea fara cap, Scriitorul fara lume; Re-locuirea culturala a Cetatii • Adrian Alui Gheorghe, Ingroparea cartii sau Scriitorul fara lume • Simona Antonescu, Scriitorul si Lumea. Nevoia de poveste • Sanda Berce, Scriitorul este (si) Lumea • Ana Blandiana, Punctul de sprijin • Oana Boc, Reintemeierea lumii in mister • Iulian Boldea, Lumea scriitorului, scriitura ca lume • Stefan Bolea, Intalnirea • Stefan Borbely, Rechizite • Corin Braga, Jurnal de vise II (1998-2007) • Florica Bud, Scriitura - iubire scrasninda • Constantina Raveca Buleu, Istoriile minore sau galceava unui scriitor cu sine insusi • Leo Butnaru, Lumea fara cap. Scriitorul fara lume? • Ion Buzasi, Scriitorul si lumea. Rostul literaturii • Dumitru Cerna, Scriitorul si lumea sau despre dainuire • Ruxandra Cesereanu, Ceasornicaria • Gabriel Chifu, Centralitatea pierduta a literaturii • Aura Christi, Lauda turnului de fildes • Gabriel Cosoveanu, Scriitorul - un rol sau un statut? • Cornel Cotutiu, Scriitorul si lumea. Pe scurt • Vasile Sebastian Dancu, Poezia - Cenusareasa lumii sociale? • Gellu Dorian, Scriitorul si lumea. Nuantari identitare • Ioana Dragan, Lume, lume, sora lume! • Vasile V. Filip, Scriitorul si lumea sau "vina de a iubi literatura" • Dinu Flamand, Fiii malului • Gabriela Gheorghisor, Literatura si digitalul • Mihaela Gligor, Lumea e facuta din povesti • Gheorghe Glodeanu, Scriitorul si Lumea sau despre permanenta cartii • Nicolae Goja, Saminta virusilor sugubeti • Mariana Gorczyca, Scriitorul si lumea foarte foarte contemporana • Vasile Igna, Si asa mai departe • Emanuela Ilie, Despre trezirea (brutala, dar necesara a) fiintei-care-se-scrie • Florina Ilis, Scriitorul si lumea care se schimba • Nicolae Iuga, Revolutia culturala social-media si declinul literaturii • Marius Jucan, Conversand cu un necunoscut despre literatura si viata • Stefan Jurca, Scriitorul si Lumea. Despre metamorfozele cartii • Ioan Lascu, Caderea din literatura • Adrian Lesenciuc, Veacul de singuratate al scriitorului • Rodica Marian, Statutul scriitorului in cetate • Valentin Marica, Scriitorul si Lumea. Confesiuni • Menut Maximinian, Elitele si izgonirea din Piata Cetatii • Alice Valeria Micu, O rezervatie pentru cei frumosi • Ion Muresan, Pre-literatura si pre-scriitorul • Vianu Muresan, Zarva satului a fost prima mea limba • Cornel Nistea, Realul, inca de cand ne nastem • Eugeniu Nistor, Lumea, literatura si pandemiile • Olimpiu Nusfelean, Ce e dispretul unor ignoranti in fata oceanului literar? • Dora Pavel, Pe Kafka numai Kafka il poate citi • Ovidiu Pecican, Scriitorul: perspectiva istorica • Laura Poanta, Lumea fara carti • Horea Poenar, Viitorul (nu) este anulat sau Despre literatura in vremea holerei • Ioan-Aurel Pop, Scriitorul si lumea (mea) • Ion Pop, Scriitorul si Lumea sau despre necesara selectie a valorilor autentice • Adrian Popescu, Radacini si frunze • Horea Porumb, Pandemie cu si fara intrebari • Ilie Rad, Scriitorul si Lumea sau despre scrisul ca salvare de la uitare • Dani Rockhoff, Scriitorul pentru lume si nu in afara ei • Gheorghe Sasarman, O lume intrata in zodia transformarilor radicale • Monica Savulescu Voudouri, Scriitorul si lumea sau "din iubire de oameni" • Alexandru Sfarlea, Lumea fara cap, scriitorul in lume • Roxana Sicoe-Tirea, Textul: o proiectie transdisciplinara • Liviu Ioan Stoiciu, N-am avut niciodata parte de vreo "popularitate", sa-mi fac azi iluzii • Ion Talos, Din preistoria unei lucrari literare: Imparatul Traian si constiinta romanitatii romanilor • Adriana Teodorescu, Scriitorul si Lumea sau despre importanta literaturii • Livia Titieni, Quand lire, c’est faire. Cand a citi inseamna a face • Gabor Tompa, Repetitie generala • Adrian Tion, Nebunia artei • Radu Tuculescu, Eu sint eu si imprejurarile mele • Cornel Ungureanu, Mesaj eliptic • Doina Uricariu, Scriitorul si Lumea • Lucian Vasiliu, Lapidara confesiune Scriptoriana • Razvan Voncu, Scriitorul: o oglinda tot mai mica, la marginea unei lumi tot mai mari • George Vulturescu, Scriitorul si Lumea sau "ultimii visatori ai planetei" • Magda Wachter, Scrisul, "ordinea" si "dezordinea

RON 58.20
1

Intermitencias. Intermitente

Intermitencias. Intermitente

El presente volumen contiene los poemas incluidos el libro Intermitencias, publicado en español por Sabina Editorial (Madrid, 2018) junto con otros poemas inéditos. Volumul de față cuprinde poemele apărute în cartea Intermitencias, publicată în limba spaniolă la Sabina Editorial (Madrid, 2018), și alte poeme inedite. Intermitencias de Corina Oproae es un libro que pone de relieve sobre todo una especie de programa de trabajo, circunscribiendo el espacio a un taller ideático-lírico en el que se cristaliza una «poética» personal. La mayoría son versos escritos, como se dice de forma expresiva en un poema, en «la antecámara del despertar», momento y espacio en que la disponibilidad intuitiva del sujeto se acerca al umbral de la lucidez, siendo esta nombrada con palabras claras, de naturaleza conceptual, que trazan un proyecto de construcción del texto poético. Entre los estados de ánimo naturalmente vacilantes (hay un verso que habla de la incertidumbre de las palabras), se busca con insistencia la confianza, la seguridad y su concreción dentro del poema; la armonización, en el fondo, de los contrarios. Intermitențele Corinei Oproae pun în relief cu precădere un fel de program de lucru, circumscriind spațiul unui atelier ideatico-liric în care se cristalizează o „poetică” personală. Sunt, în majoritate, versuri scrise, cum expresiv se spune într-un poem, „în anticamera trezirii”, moment și spațiu în care disponibilitatea intuitivă a subiectului se apropie de pragul lucidității, numită, aceasta, în propoziții clare, de factură conceptuală, ce trasează un proiect de construcție a textului poetic. Între stările de spirit firesc ezitante (undeva se vorbește despre incertitudinea cuvintelor), se caută insistent încrederea, siguranța de sine și concretizarea lor în poem –, armonizarea, în fond, a contrariilor. (Ion Pop

RON 29.10
1