8 rezultate (0,13341 secunde)

Marcă

Comerciant

Preț (EUR)

Resetare filtru

Produse
De la
Magazine

Adolescenta din tramvaiul 6

Povesti despre Cluj Vol. 6

Povesti despre Cluj Vol. 6

Primele scoli ale Ordinului Iezuit au fost destinate educarii propriilor membri. Dar succesul lor din punct de vedere didactic si posibilitatile existente in aceste institutii in vederea prozelitismului catolic au convins Ordinul sa primeasca tineri din afara sa, chiar pe cei de alta confesiune (protestanti si ortodocsi). In cateva decenii, iezuitii au creat o retea de scoli in intreaga Europa, dar si in coloniile de peste mari, in care ofereau, gratuit, cea mai buna educatie din epoca. Era primul sistem de invatamant la nivel mondial, unitar din punct de vedere al programei scolare, al structurii de organizare institutionala, al autorilor studiati, al pregatirii cadrelor didactice. Teoretic, nivelul de cunostinte al unui absolvent de scoala iezuita din Franta trebuia sa fie similar cu cel al unuia din Transilvania sau din Peru. - Lukacs Jozsef La Cluj s-a nascut un singur principe, iar numele sau a fost Stefan Bocskai. In mod surprinzator, casa in care acesta a vazut lumina zilei este invecinata cu cea in care a avut loc nasterea marelui rege Matia Corvin, celalalt cap incoronat originar din acest oras. Bocskai insusi era mandru de vecinatatea dintre cele doua case. Foarte interesant este faptul ca atat Matia Corvin, cat si Stefan Bocskai au ajuns sa vina pe lume la Cluj mai degraba din intamplare. [...] Cu toate acestea, asemeni lui Matia Corvin, Stefan Bocskai a fost si el mandru de originea sa clujeana si a incurajat initiativa conducerii orasului de a transforma casa in care vazuse lumina zilei intr-un monument al memoriei sale, impodobit cu blazonul sau princiar si cu o ampla inscriptie. - Tudor Salagean Cand ma pregateam sa dau startul unei vieti asa cum visasem, inceputul de toamna blanda, cu racoare dimineata si caldura la pranz, s-a sfarsit brusc intr-o dupa-amiaza de joi, cand peste oras s-a prabusit ploaia. Nu doar ploaia in sine a cazut atunci, ci practic am vazut cu ochii mei cum peste Cluj s-a prabusit un nou Cluj, cladire cu cladire, un oras in oglinda, dar mult mai posomorat, mult mai friguros, cu culori sterse si vant care sfasie pielea. Drumurile facute cu mare placere dimineata, spre lucru, s-au transformat, incet-incet, in singurele excursii posibile, in care trebuia sa fiu din ce in ce mai infofolita, pentru ca amaratul meu corp venit din sud, tanjitor dupa caldura, nu intelegea ce se intampla in jur. - Lavinia Balulesc

RON 29.10
1

Din gramaTEMAtica

Din gramaTEMAtica

Obsedat de tratate perfecte de geometrie, disperat pînă la a visa o pedagogie terapeutică după modelul Pedagogului de la Solferino, Vasile Gogea își șlefuiește poemele pînă la vecinătatea cu aforismul, calculînd cu grijă tensiunile, și ne dovedește că fantasma armoniei bîntuind o lume în declin poate fi fertilă”. (Ion Mureșan, în „Domnul Gogea, poetul”, Ziarul de Cluj, 6 iulie 1999) La antipodul spectaculosului poeziei „sociale”, întemeiate pe o hiperbolă a eului agitat și compact proclamativ, Vasile Gogea cultivă o discreție fin persiflatoare, bizuită pe o comprimare lăuntrică, adică pe o liotă a eului moral. Laconismul îi traduce îndurerata modestie. Restrîngerea, economia sunt imperativele scriiturii d-sale. Idealul poetului îl constituie experimentarea limitei: „Să locuiești la limita ființei/ să nu ai lemne, pîine, țuică/ nici cărți pe rafturi/ doar un pat/ făcut din gînduri/ și dintr-o listă de prieteni/ ce prea departe/ parcă zac”. Umbra tinde a se substitui trupului: „Tot mai multe umbre/ se-așază peste umbra mea.// încet, încet/ de-atîta greutate/ pămîntul se lasă/ și-ncepe a-nsera.// E-aproape clipa/ în care/ chiar trupul meu/ în ea se va culca”. Putem vedea în năzuința spre condensare a poetului și un mijloc de apărare. D-sa reduce suprafața de contact cu existența până la minimum, aidoma unui artist oriental ce și-ar exersa meșteșugul pînă la subtilitatea ultimă, nec plus ultra: „Suprafața mea de contact/ cu lumea/ se reduce continuu.// În curînd/ ea nu va fi/ decît un punct.// Atunci/ voi ști/ că a venit vremea/ ultimei propoziții”. Chiar dacă nu-și scrie încă „ultima propoziție”, Vasile Gogea o aproximează în tiparul poemului ultra-scurt, cu alură de haiku: „Călare pe melc/ galopez/ pe colinele verzi/ ale memoriei”

RON 19.40
1

Nietzsche și Eterna Reîntoarcere

Nietzsche și Eterna Reîntoarcere

Prefață de Vasile Muscă Lucrarea de față își propune să cartografieze istoria și semnificațiile filosofice ale conceptului de Eternă Reîntoarcere a Identicului, așa cum apare el atât în scrierile lui Friedrich Nietzsche, dar și în receptarea operei sale de-a lungul timpului (punctată de nume fundamentale ale filosofiei occidentale, de la Martin Heidegger la Gilles Deleuze). Monografia conceptuală capătă astfel o dublă contextualizare necesară: pe de o parte, reflecția asupra Eternei Reîntoarceri este propusă în conjuncție cu celelalte concepte esențiale ale gândirii nietzsche­ene (voința de putere, supraomul, moartea lui Dumnezeu, nihilismul, transmutarea tuturor valorilor), iar pe de altă parte ea este urmărită în dezvoltările sale exegetice din secolele XIX şi XX, cât şi în receptarea gânditorilor contemporani. (ELISABETA DIANA KORPOS) Cartea oferă indicii de lectură și înțelegere a operei marelui gânditor german, cerute de două serii de dificultăți: cele ale propriei opere, dar și cele provenite din bogata și complexa literatură exegetică născută pe marginea ei. Și în acest sens, cartea doamnei Diana Korpos și‑a atins cu eleganță și competență scopul declarat la început. Importanța deosebită a acestei idei în economia de ansamblu a concepției lui Nietzsche a fost subliniată chiar și de Martin Heidegger într‑unul dintre cele cinci cursuri – este vorba despre cel din semestrul de vară 1937 – pe care acesta le‑a ținut între anii 1936 și 1940 la Universitatea din Freiburg pe tema Nietzsche. Prin interpretările sale de atunci, în epoca de ascensiune a nazismului, Heidegger îl smulge pe autorul Voinței de putere din brațele încercărilor acestuia de a‑l anexa politic, redându‑l istoriei filosofiei căreia îi aparține de drept și plasându‑l dintr‑odată în rândul celor mai mari gânditori din filosofia occidentală, alături de Platon, Aristotel, Plotin sau Descartes, Leibniz, Kant, Hegel. În viziunea lui Heidegger, ideea veșnicei întoarceri a aceluiași este gândul cel mai greu, în înțelesul încărcat cu semnificații al concepției nietzscheene, fără de care aceasta ar fi ca un copac fără rădăcini (comparația îi aparține lui Heidegger). Este vorba, după autorul lui Sein und Zeit, despre ultimul mare gând al metafizicii occidentale care închide cariera mai mult decât milenară a acesteia în cultura europeană. (VASILE MUSCĂ) ELISABETA DIANA KORPOS (12 februarie 1988, Cluj‑Napoca) a absolvit Facultatea de Istorie și Filosofie, speciali­zarea Filosofie, a Universității Babeș-Bolyai din Cluj‑Napoca (2009) și masteratul de Filosofie antică și medievală, în cadrul aceleiași universități (2011). Cartea de față are la bază teza sa de doctorat, cu titlul Nietzsche și Eterna Reîntoarcere, susținută la data de 6 decembrie 2017, sub coordonarea profesorului Vasile Muscă. În prezent, este profesoară de științe socio‑umane

RON 54.00
1

Cuvinte alese

Cuvinte alese

Omul nu este pedepsit pentru ca gandeste, ci pentru ce gandeste. Concluzia esentiala care se desprinde din comentarea tuturor temelor abordate este aceea ca suntem cu totii rezultatul unei ratiuni care traverseaza intreaga existenta de la astre pana la ultimul graunte de nisip.Avem cu totii o singura ratiune: aceea de a fi in acord cu intentia prima a creatiei - indiferent de modul in care ne interpretam originea.Dispunem acum de argumente stiintifice prin care intelegem ca nu suntem singuri intr-un univers indiferent si rece la patimile si suferintele noastre, ca nu ne-am nascut intamplator, ci cu un rost bine precizat.Fiecare dintre noi isi ocupa locul sau in Univers, in virtutea unei gandiri inscrise dincolo de noi. Acest rost ne confera motivatia de a fi si calea de eliberare, de salvare.Avem nevoie de o noua constiinta, o noua gandire, o noua paradigma, o Noua Spiritualitate. - Dumitru Constantin Dulcan O carte a cartilor lui Dumitru Constantin-Dulcan era necesara si, cred, mult asteptata. Chintesenta gandirii Profesorului, in care temele fundamentale sa fie selectate si redate prin fragmente memorabile, nu a fost evidentiata pana acum. S-a incumetat Vasile Andreica, un cititor pasionat al scrierilor Profesorului Dulcan si traducatorul in limba engleza a bine-cunoscutei carti Inteligenta Materiei (The Intelligence of Matter). A citit si recitit lucrarile mentionate in Nota si a facut o lista de subiecte care strabat ca un fir rosu aceste carti, rezultand o frumoasa isprava editoriala.Cred ca Domnului Profesor Dumitru Constantin-Dulcan i se poate aplica, dar cu diferentele de rigoare asupra continutului, versul lui Horatiu din Ode III, 30, 1: Exegi monumentum aere perennius (Am ridicat un monument mai trainic decat bronzul). Volumul de Cuvinte alese este inca un argument ca opera Domniei Sale va dainui, depasind vremurile; ea a fost si va fi citita in continuare. Epocile au trecut si trec, cititorii fideli ai acestor texte raman.Asadar, aduc multumiri lui Vasile Andreica, scormonitor in galeria de comori ale spiritului, pentru sarguinta cu care a alcatuit aceste Cuvinte alese, si artistului Ovidiu Neagu, care a surprins o ipostaza fotografica a autorului potrivita atmosferei cartii.Nu in ultimul rand, multumiri colegelor din redactie, Cristina Brait (pentru implicarea in editarea cartilor Domnului Profesor) si Mariana Rabinca (pentru realizarea copertei si a tehnoredactarii).Profesorul Dumitru Constantin-Dulcan a primit exemplarul de semnal de ziua lui (nascut la 5 noiembrie, in acte 6 noiembrie 1938), iar surpriza acestui proiect editorial a imbratisat-o cu entuziasm si satisfactie intelectuala, avand astfel ocazia sa-si revada textele inainte de tiparirea tirajului.Dragi cititori, sper ca intalnirea Domniilor Voastre cu volumul de fata sa fie la fel de insufletita. Va doresc lectura placuta! - Vasile George Danc

RON 67.90
1

Francmasoni si patrioti

Francmasoni si patrioti

Volumul de faţă reunește lucrările Simpozionului organizat de Societatea „Simion Bărnuţiu” din Cluj‑Napoca (Atelierul Simion Bărnuțiu numărul 6), cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la înfiinţare (aprilie 1993) și a sărbătoririi Centenarului Marii Uniri. Simpozionul îi este dedicat lui Simion Bărnuţiu, cunoscut om politic, filosof, pedagog, profesor, luptător neobosit pentru drepturile românilor, iniţiat în francmasonerie, născut pe meleaguri sălăjene, care a contribuit la dezvoltarea învăţământului universitar din Moldova până la moartea sa. Simion Bărnuţiu a fost un autentic tribun al independenţei României, un avocat al drepturilor și libertăţilor poporului român, aflat în graniţe proprii și străine, un precursor al Marii Uniri din 1918. Realizarea idealurilor lui Simion Bărnuţiu, o naţiune română liberă într‑un stat unitar s‑a datorat și unor mari personalităţi ale României, unele dintre acestea fiind și francmasoni. Rolul francmasoneriei în declanșarea Primului Război Mondial, a elaborării și finalizării tratatelor de pace este speculat și exacerbat, astfel că și în zilele noastre ne întâlnim cu bine‑cunoscutul clișeu „francmasonii și evreii sunt responsabili de pregătirea Primului Război Mondial, de elaborarea Tratatelor de pace și, mai ales, de consecinţele lor”. Istoria însă nu confirmă aceste aserţiuni, devenite tabuuri, mituri. Totuși, francmasoneria a fost prezentă în Primul Război Mondial, la fel cum au fost și marile confesiuni religioase, partidele socialiste, liberale, conservatoare. Lucrările Simpozionului au încercat să surprindă contribuţia unor personalităţi politice, militare, mari scriitori etc. la realizarea Marii Uniri. Alexandru Vaida‑Voevod, Octavian Goga, Iancu Flondor, Traian Moșoiu sunt unii dintre aceștia. În același timp, rolul real al francmasoneriei la aceste evenimente majore nu ar putea fi înţeles fără a se prezenta situaţia francmasoneriei din Transilvania, Bucovina, Basarabia, precum și din ţările învecinate. Masa rotundă, având cu tema „Rolul francmasoneriei în Primul Război Mondial”, nu‑și propune și nici nu poate răspunde întrebării omniprezente în legătură cu rolul avut de Francmasoneria Universală în Primul Război Mondial. Societate iniţiatică, umanistă, ea a fost asociată nemeritat conceptelor conspiraţioniste, oculte... Adevărul istoric ne arată că francmasoneria, deși prezentă, nu a avut un rol decisiv în acest proces, constituind însă un mijloc de comunicare între părţile beligerante. Așa cum am mai spus, francmasoneria s‑a aflat în taberele opuse, înregistrând victime pentru apărarea unor cauze naţionale, străine de cele promovate de către fraternitatea universală. În ceea ce privește apartenenţa la francmasonerie a unor personalităţi politice din România și a impactului pe care l‑au avut la conferinţele de pace și la tratatele semnate, lucrările încearcă să surprindă „contribuţia” masoneriei în mod real, fără proiecţii subiective și ipoteze speculative. Personalităţile prezentate nu erau masoni în timpul Primului Război Mondial, dar au devenit ulterior, participând sub diferite forme la Marele Război, la realizarea Marii Uniri. Un lucru este cert, personalităţile prezentate au câteva trăsături definitorii: patriotismul ardent, atașamentul nedezminţit pentru valorile umaniste, întreaga viaţă dedicată propășirii progresului societăţii și a omului. Interesant este și faptul că, întâmplător sau nu, toţi sunt născuţi în Ardeal, având un prestigiu profesional indubitabil, unii dintre ei fiind prieteni sau chiar rude... (Mircea Alexandru Birț

RON 38.80
1

Italia-Romania. O bibliografie cat o istorie

Italia-Romania. O bibliografie cat o istorie

Bibliografia de fata vine ca o continuare si dezvoltare a Bibliografiei istorice romano-italiene, publicata in 1997 de Veronica Turcus, un succes tacut pentru acel moment al relatiilor bilaterale in dinamica cultural-stiintifica. De atunci insa, dupa doua decenii, am sesizat nevoia acuta a unui ghidaj bibliografic in noianul de aparitii editoriale care au explodat, mai cu seama de la inceputul celui de-al doilea mileniu. Bibliografiile tematice, in cazul acesta una prevalent istorica, sunt o evidenta a bibliologiei din epoca tarziu moderna, dar nu si-au pierdut din utilitatea educativ-culturala nici astazi. Interconectarea si globalizarea, inerente revolutiei telematice din ultimele decenii, solicita o cantitate tot mai mare de informatii, dar de multe ori de nisa, dincolo de generalitatea placida tipica informatiilor prezente in cartile, interfetele sau site-urile cu fizionomie enciclopedica. Cercetatorul ambitios si curios are nevoie de o profunzime informativa pe care numai un aparat bibliografic profesionist poate sa i-o ofere. Din aceasta evidenta a plecat si intentia noastra de a relua la alta scara, dupa doua decenii, un demers bibliografic care s-a dovedit a fi valid si durabil. [...] In interiorul acestui concentrat bibliografic, dupa lungi dezbateri in duet determinate de dorinta de a da o forma cat mai cuprinzatoare, dar care sa mentina caracterul de bibliografie istorica in sens larg, am decis sa inseram urmatoarele categorii de realizari livresti cu destinatie publica si vestimentatie editoriala finita: 1. lucrari ale autorilor italieni privind Romania si romanii publicate in limbile italiana si romana; 2. lucrari ale autorilor romani privind Italia si italienii publicate in limbile romana si italiana; 3. lucrari ale unor autori straini privind Romania si romanii publicate in limba italiana; 4. lucrari ale unor autori straini privind Italia si italienii publicate in limba romana; 5. lucrari ale unor autori italieni privind Romania si romanii aparute in limbi straine; 6. lucrari ale unor autori romani privind Italia si italienii aparute in limbi straine; 7. lucrari ale unor autori italieni, straini si romani traduse si/sau scrise in limba romana fara referire la Romania/romani sau Italia/italieni, publicate in Italia; 8. lucrari ale unor autori romani, italieni si straini traduse si/sau scrise in limba italiana fara referire la Romania/romani sau Italia/italieni, publicate in Romania; 9. lucrari ale unor autori straini privind relatiile romano-italiene, argumente italo-romane sau personalitati din ambele tari publicate in alte limbi decat romana si italiana; 10. lucrari coordonate/editate de specialisti romani si italieni in alte tari decat Romania sau Italia cu continut referitor la argumente romano-italiene; 11. lucrari in limbile romana, italiana sau limbi straine care sunt conexate cu conceptul de Roma antica, Sfantul Scaun/succesorii lui Petru si Citta del Vaticano. Din motive pendinte de bogatia materialului bibliografic recenzat, dar si a varietatii sale extraordinare am decis sa segmentam bibliografia in calupuri mari, pe teme cu caracter clasic, opinand ca o transarea minutioasa a vocilor stranse in acest volum ar fi creat dezechilibre si ar fi pus in evidenta discrepantele existente de partea romana sau italiana pe anumite teme si fronturi de cercetare. - Autori

RON 97.00
1

Vedenia

Vedenia

Cateva momente mai tarziu, auzi dangatul clopotului din turla bisericii, isi facu cruce si, fara sa vrea, isi aduse aminte de Porunci, dintre care una incepu sa‑i bantuie sufletul: „Sa nu ravnesti la casa aproapelui tau, sa nu ravnesti la femeia aproapelui tau, nici la ogorul lui, nici la slujnica lui, nici la boul sau”. Zambi cu amaraciune si‑si zise: „Dar ce bou si ce slujnica are Rusalin, ce casa, decat o cocioaba, iar eu am un conac, are doua capre pe care le duce la pascut de ata sa nu dea iama in ierburile oamenilor… Apoi, Rusalina…?! De ce sa fie ea femeia unui calic, a unui netrebnic?! Si, daca e sa judeci cu adevar, Rusalina nici nu e pe de‑a‑ntregul femeie, ci e un fel de aratare care mi‑a iesit intamplator in cale. Si‑atunci, intamplarea sa fie vinovata pentru tot ce va fi de acum inainte, doar ea, intamplarea”. (Cornel Nistea) CORNEL NISTEA s-a nascut la 6 august 1939 in satul Valea Larga, comuna Salciua/Alba, intr-o familie de tarani mijlocasi cu sase copii. Emotional, copilaria ii va fi puternic marcata mai intai de drama ultimilor ani de razboi, de agresivitatea cu care s-a instaurat dictatura comunista, impunerea cotelor, seceta din anii 1946/47 si esecul scolar din clasa intai din cauza relelor tratamente ale invatatorului. Adolescentul rebel va esua repetat la liceul din Baia de Aries, dupa care urmeaza o scoala silvica in Campeni, la absolvirea careia este repartizat sa munceasca la Ocolul Silvic din Aiud, unde va urma cursurile liceului seral. Cum locuieste intre gara si puscarie, este impresionat de convoaiele de detinuti politici dusi cu lanturi la maini si la picioare spre celebra inchisoare de aici, dar si de zgomotul carutelor ce duc noaptea detinutii decedati sau ucisi in cimitirul fara cruci. In anul 1960, participa la un concurs national de literatura la care ia locul doi pe tara, moment care il face sa se decida sa urmeze Filologia. Astfel, intre anii 1962 si 1967 frecventeaza cursurile Facultatii de Filologie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Dupa stagiul militar va fi patru ani inspector la Comitetul de Cultura si Arta al judetului Alba. Eliminat din sistem, reintra in invatamant, face o naveta grea, dar citeste mult, scrie literatura si incepe sa publice in revistele literare. Locuieste la Alba Iulia. Debuteaza tarziu, in 1979, simultan, in revistele Vatra si Luceafarul, ca in anul 1984 sa-i apara la Editura Cartea Romaneasca primul volum de proza scurta, Focuri in septembrie, drastic subtiat de cenzura comunista pe motiv ca ar scrie o „literatura dusmanoasa”. Cum i se atrage atentia sa aiba grija ce scrie, traieste cu teama ca este urmarit de Securitate, ceea ce il inhiba si timp de cativa ani nu va mai scrie si publica nimic. Dupa decembrie 1989, odata cu aparitia revistei Discobolul, la care este redactor, se resusciteaza, scrie peste 300 de articole de presa si retipareste volumul de debut cu prozele eliminate de cenzura sub titlul Papagalii mei adorati. In anii urmatori publica romanele Inocenta sarpelui (2000), Ritualul bestiei (2008) si Intalnirile mele cu Orlando (2012). Tipareste mai multe volume de proza scurta intre care: Ultimul in eden (2014), Vanzatorul de apa colorata (2015), Ieri a fost duminica (2016), Iar nimic in cutia postala. Schite, nuvele, povestiri (2019) – volum premiat de Uniunea Scriitorilor din Romania. Mai semneaza un volum de publicistica literara, Caseta cu paradoxuri (2010), iar in anul 2013 tipareste 450 de pagini de Jurnal. 1977-1984

RON 19.40
1