411 rezultate (0,25151 secunde)

Marcă

Comerciant

Preț (EUR)

Resetare filtru

Produse
De la
Magazine

Mesaje de eroare. Antologie de autor

Mesaje de eroare. Antologie de autor

Proiect editorial apărut sub egida Ministerului Culturii din Republica Cehă Ediţie bilingvă, cehă-română: Chybová hlášení. Autorský výbor / Mesaje de eroare. Antologie de autor Traducere în limba română de Mircea Dan Duţă Prezenta antologie conține poezii din volumele Jurnalul omului grăbit și Mesaje-text și câteva poeme încă nepublicate în volum. Tomáš Míka s-a născut la Praga, pe 1 decembrie 1959. Este poet, prozator, traducător, performer, textier și muzician. A studiat Boemistica și Anglistica la Facultatea de Științe Umaniste a Universității Caroline din Praga (pe scurt, FFUK), după care, începând din 1987, a funcționat ca pedagog la diverse școli pragheze. Între 1989 și 1991 a predat la Catedra de Traductologie a FFUK iar în cursul anului 2002 și la The University of Texas din Austin, SUA. În afară de poezie, se dedică prozei, muzicii, jurnalisticii și traducerilor din literatura engleză și americană. A tradus, de exemplu, din creația lui James Hogg, John Bunyan, Samuel Beckett, Jack Black etc. A făcut parte, ca saxofonist, din mai multe trupe de jazz și de rock. Fragmente din creația sa literară au fost traduse în engleză, italiană, română, germană și slovacă. Poezia lui Tomáš Míka acoperă un impresionant spectru de stiluri, începând de la angajamentul moral-cetățenesc până la concentrare extremă de sorginte liric-filosofică, erotism rafinat și mai ales ironie acidă, umor negru, dus adesea până la dimensiunile elaborate ale absurdului intențional (și intenționat) și ale unei, în aparență, sarcastice autoironii ucigătoare. O mare parte a creației autorului a apărut în antologii (Antologie de literatură cehă nouă 1995-2004, 2004, Fra, Praga; Antologie de foiletoane radio 2002-2004, 2004, Concordia, Praga; Antologie de literatură erotică cehă. 1990-2005, 2005, Concordia, Praga; Antologie de povestiri erotice, 2006, Knižní klub, Praga) și în diverse reviste de cultură (Tvar, Orientace – în cadrul cotididanului Lidové noviny), Salón Práva, Intelektuál, Souvislosti, H_aluze, Weles, Psí víno, Dobrá adresa). Volume de autor: Retezat cu forța, poeme, 2003; Und, povestiri, 2005; Jurnalul omului rapid, poeme, 2007; Mesaje-text, poeme, 2016. Mircea Dan Duță (27 mai 1967, București) este poet, filmolog și traducător, autor de expresie cehă. A publicat două volume de poezie la Praga și numeroase articole de specialitate (teoria și istoria filmului, analiză literară) pentru reviste din Cehia, Slovacia și România. A tradus autori din limbile cehă, slovacă, polonă, slovenă, bulgară, engleză și franceză în română și/sau în cehă. A alcătuit, prezentat și tradus primele două antologii de poezie cehă contemporană în limba română (2015, 2016) și prima antologie de teatru ceh contemporan (2016) apărute în România după căderea comunismului. Este membru al PEN Club Republica Cehă și PEN Club România. Organizează și moderează lecturi literare și evenimente culturale în Cehia, Slovacia și România. Din 2016 colaborează cu Festivalul Internațional de Carte Transilvania și din 2017 cu Festivalurile Internaționale de Poezie din București și Iași. Ca autor, este prezent în ultimii ani în prestigioase antologii internaționale de poezie din Marea Britanie, SUA, Mongolia, Bulgaria, România, Mexic, India etc., fiind tradus și publicat de asemenea în reviste literare din numeroase alte țări

RON 29.10
1

Dincolo de lume, dincoace de text

Dincolo de lume, dincoace de text

Criticul și istoricul literar Maria Vaida este cunoscut prin faptul că ne-a restituit cu câțiva ani înainte poezia Lucreției Suciu (contemporană cu Eminescu) și ne-a dat o bună monografie despre Gheorghe Pituț. Autoarea ne oferă reperele cele mai importante pentru definirea operelor poetice și insistă pe profilul unei scriitoare care se încadrează perfect în mișcarea literară a momentului interbelic românesc. Valorificarea tuturor surselor acestei poezii, surprinderea influențelor și a gradului de originalitate marcat de evoluția ei lirică merg mână în mână cu o atentă și supravegheată incursiune în zonele de meditație metafizică ale acesteia, în spiritualismul profund al psalmilor, cultivați de poetă în ultima parte a vieții, când explorează un filon liric inedit și autentic. (Mircea Popa) Într-un cuvânt, s-ar părea că Maria Vaida nu a lăsat necercetat niciun aspect al vieții și al operei poetei „florilor de prun”, readucând acasă, în conștiința literară actuală, o prezență lirică de primă mărime, o figură tragică a exilului românesc. Indiscutabil, cercetătoarea clujeană a reușit să biruiască toate opreliștile, nu puține, ale acestui tip de restituire, subliniind militantismul anticomunist al autoarei în cadrul mediilor românești din exil, din perioada 1940-2000, anul în care se stinge la Roma „unul din cei mai valoroși, inteligenți, religioși și cultivați poeți”, după cum o consideră pe Yvonne Rossignon, cu reală îndreptățire, devotatul său biograf și exeget clujean, Maria Vaida. (Ion Cristofor

RON 29.10
1

Leprozar. Ganduri de zi si de moarte

Viul de dincolo de materie. Revelatii cuantice in Fiziopatologie

Viul de dincolo de materie. Revelatii cuantice in Fiziopatologie

Mihaela Gheorghiu publica o carte de avangarda, nescrisa inca in literatura noastra stiintifica. O lucrare originala, rod al unor preocupari care au solicitat un mare travaliu si o informare ampla, extinsa inter- si transdisciplinar. Corelatiile structurale si functionale dintre om si Univers, inscrierea lor in contextul etic al traditiilor noastre spirituale confera, de asemenea, un apreciabil merit acestei lucrari. Cartea Mihaelei Gheorghiu se inscrie sub zodia fizicii cuantice care, cu sau fara voia noastra, ne trimite prin forta experimentului stiintific la acceptarea unei noi cosmologii, la o noua intelegere a conceptelor de transcendenta si spiritualitate. (Dumitru Constantin-Dulcan) Rezultatele miilor de cercetari, dintre care unele au cel putin patruzeci de ani, confirma existenta unui mod subtil de manifestare, prin unde si campuri, a biomoleculelor, celulelor si tesuturilor. De cel putin 40-50 de ani, este demonstrata, caracterizata si cuantificata emisia de lumina biologica, de biofotoni, adica de camp electromagnetic, din toate structurile vii. Cu cat dificultatea metabolica a unui tesut este mai mare, cu atat emisia de biofotoni este mai intensa. Care este semnificatia acestui fenomen? Studentul in Medicina si Medicul sunt educati foarte vag sau deloc in aceasta directie. Este clar ca prezentarea mecanismelor de functionare a Viului nu se mai poate opri doar la codurile de semnalizare biochimica, la molecule si gene. In spatele lor opereaza coduri de frecvente, lungimi de unda, manifestari ondulatorii, care fac ca structurile noastre sa intre in coerenta. Tot de aici incepe Boala. Aceasta lucrare isi propune sa extinda granita de intelegere a Viului normal si patologic dincolo de materie. Pentru aceasta, am ales sa prezint Plamanul, Inima, Ficatul si Rinichiul intr-un joc informational care gliseaza permanent intre particula si unda, intre Fiziologie si Fiziopatologie, intre Anatomie functionala si Biologie moleculara, intre Fizica clasica si Fizica cuantica. De zeci de ani, intelegerea fenomenelor biologice, fie ele normale sau patologice, se opreste la frontiera la care se termina explicatia biochimica, moleculara sau genica. Mii de experimente argumenteaza ca Viul inseamna mult mai mult, inseamna si unde, campuri, interferenta, coerenta sau pierderea coerentei, comportament cuantic valabil de la particule subatomice pana la nivel molecular si chiar celular. Toate aceste experimente dovedesc fara drept de apel ca lumea materiala este dublata de o lume a vibratiilor si campurilor, cele doua neavandu-si sensul una fara cealalta, in aceasta dimensiune a existentei Universului. (Mihaela Gheorghiu

RON 92.00
1

Loc de oftat

Loc de oftat

Loc de oftat e și un nou travesti al călătoriei poetului spre sine, o tainică traversare a eurilor fictive, într-o complicitate inedită și ademenitoare cu nostalgia, cu amintirile, cu iubirea. Nevoia de evadare din griurile lumii creează un impresionant palimpsest de simțăminte, de iubiri cunoscute și recunoscute doar prin reflecțiile lor în oglinzile poeziei. Un discret hedonism și o aparent acaparatoare senzualitate domină aceste noi „cântece” ale rătăcitorului orfic. Ofranda sa, inima însetată de iubire, jumătate din ea în zi, jumătate în noapte. Popas tandru între suferință și bucurie. Un baroc portret de femeie creat de fericitele uimiri declanșate de cea mai iubită ființă, cea cu care își împarte frumos „Taina cununiei”. O carte vie despre frumoasele sărbători ale sufletului. (Liliana Ursu) Erotica nu a murit în poezie, chit că maladivul și dezesperarea țipată i-au luat întâietatea în secolul nostru. Caz îmbucurător pentru cei care mai cred în Eros, în prima dintre cele patru iubiri eline, este că arta truverilor, a lui Petrarca, a atâtor lirici acompaniatori ai iubirii, poezia de gen, continuă să existe. Laurențiu-Ciprian Tudor o reprezintă bărbătește, spre deliciul tinerilor de orice vârstă și al cititorilor bucuroși de lumina din inimi. (Ovidiu Pecican) Odată cu Jurnal de cuplu, Laurențiu-Ciprian Tudor se întoarce la poezia în care a respirat de la bun început, o poezie a perenității, în care vagile semne ale biografismului nu mai servesc drept ancore. Femeia căreia îi este închinat volumul Loc de oftat e femeia perenă, locurile prin care călătorește discursul liric sunt de asemenea perene. Față de precedentul volum, versurile lui Laurențiu-Ciprian Tudor se unduiesc sub influența solară a poeziei scrise de Liliana Ursu și sub cea domestică a lui Emil Brumaru. Atât. În rest, același poet cu voce distinctă, modelată de canoanele modernismului târziu, care oferă o luxuriantă și memorabilă grădină de poeme erotice, pe aleile căreia să se plimbe, ușor jenat, cititorul. (Adrian Lesenciuc

RON 24.25
1

Jurnal de pandemie

Jurnal de pandemie

Îl admir pe Octavian Hoandră pentru că s-a întors la scris, la un scris nonficţional despre izolare, singurătate şi prietenie, după ani lungi de navetă Cluj-Bucureşti, pentru a realiza emisiuni de televiziune. Întoarcerea la scris s-a petrecut exact într-o perioadă tulbure, ciudată, când am stat izolaţi în case şi peste noi au curs stări de urgenţă şi de alertă. Nu-i simplu să fii lucid timp de două luni, să încerci să nu fii copleşit de panică, de groază sau de resemnare. (Ovidiu Șimonca) (…) am crezut că prietenul meu Tavi este un sceptic. Dar îmi dau seama că m-am înșelat. Uneori mi s-a părut că scepticismul din poezia și eseurile sale nu este o formă de depresie artistică sau rezultatul unei experiențe de letargie sufletească, ci este mai ales o modalitate de a căuta echilibrul între trecut și prezent, între suflet și minte, că face mereu un fel de radiografie, în sens blagian, a unei memorii culturale care crede el că se reflectă în matricea individuală, cel puțin în personalitatea marilor spirite. (Vasile Sebastian Dâncu) Cât de sensibile și vii pot fi asemenea observații unde generalul și particularul se confundă, se înmănunchează și totodată conservă seducția distanței!… Tavi scria, la rândul său, un mic tratat fragmentar Despre România, de care, astfel, mă regăseam apropiat, informat și, implicit, mai puțin străin. Aceste scrisori mi-au permis să rămân în intimitatea țării pe care o frecventam asiduu în ultimii ani și de care, grație lor, nu mă îndepărtam! (George Banu) Octavian Hoandră nu a dat online-ului numai un jurnal de suflet, când mai vesel, când mai trist, ci un document cu valoare jurnalistică, literară și, foarte important, istorică. Citindu-l, în această carte cât o viață, ieșită de sub fizicul tipar de altădată, o să înțelegeți exact ce vreau să spun. (Bogdan Comaroni) Ne trăim viața plini de speranță, fără să ne gândim la ce ne spune Aristotel, adică să nu ne dorim doar plăcere, ci mai ales absența suferinței… Deodată, cutremurul pande­miei ne face să constatăm că așa-zisa fericire și plăcerea nu sunt decât himere, iar realitatea „căzută” dintr-o dată peste noi nu este altceva decât frică, durere și moarte. Ce ne rămâne de făcut? Să ne ascundem în case, să ne ferim unii de ceilalți, să ne urâțim viețile. Noroc că suntem o generație care și-a trăit viața. Ne-am trăit copilăria și tinerețea, așa că avem ce să ne amintim. Ne reluăm și ne frunzărim amintirile, recitim, descoperind și subliniind alte și alte pasaje din cărțile care ne-au făcut ceea ce suntem azi. Literatura își capătă locul ei datorită sensului pe care îl dă vieții noastre. Iar între timp viețuim și scriem gândind. Atâta cât ne este îngăduit. (Octavian Hoandră

RON 38.80
1

Poeme de fluturi

Poeme de fluturi

Poetă, traducătoare (mai ales din poezia germană de azi) și critic literar de bun-gust, Elena M. Cîmpan ne oferă în volumul de față cele mai „calde” poeme ale sale. La propriu și la figurat. O poezie în care confesivitatea și reflecția își dau mâna și în ideea celor foarte vechi, ce știau că lucrurile lumii acesteia există, doar dacă sunt scrise. (Ioan Radu Văcărescu) Odată, într-o vizită de vară, gazda, o femeie tânără și delicată, mi-a spus la sosire: „Ți-am făcut o pâine, să o iei cu tine!” Atât de mult m-au impresionat, mai întâi gestul, apoi bunătatea, frumusețea pâinii, ca de nisip, învelită într-un ștergar, încât cred că valoarea acelui moment este pentru poet convertibilă în norocul de-a fi întâmpinat cu poezie peste tot în lume. (Elena M. Cîmpan) ELENA M. CÎMPAN s‑a născut la 28 august 1967, în Lucăceşti, Drăgoiești, Suceava. Studii la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Facultatea de Litere, specializarea Limba şi literatura română‑Limba şi literatura germană (1987‑1991) și la Universitatea „Babeș‑Bolyai” din Cluj‑Napoca, Facultatea de Studii Europene, Master în Management şi Negocieri Internaționale şi Europene (2016‑2018). Între 1998 şi 2002 a fost inspectoare de limba şi literatura română la Inspectoratul Școlar Județean Bistrița‑Năsăud. Membră a Uniunii Scriitorilor din România și a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Profesoară la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița. A scris poezie, jurnal, eseu, proză scurtă, critică literară, jurnalism; a tradus poezie din limba germană. Prezentă în antologii, colaborează la reviste din țară și din străinătate. Volume de poezie: Dile(m)ne, Dansul verde, De la tu la el, Pianul și alte poeme, Sentimentele lucrurilor, Postume antume (Editura Limes, Cluj‑Napoca), Dulcele meu amar (Editura Eikon, Cluj‑Napoca), Poezia noastră cea de toate zilele, Cel mai frumos poem (Editura Nico, Târgu‑Mureș), Lăcrămioare de zăpadă (Editura Karuna, Cluj‑Napoca), Damian (Editura Danimar, Deva), Poeme pentru minte, inimă și literatură (Editura Barna'S, Bistrița), Intrarea în timp (Editura Nosa Nostra, Bistrița)

RON 19.40
1

Cetatile de scapare

Cetatile de scapare

Autobiografismul ca energie poetică nu s-a stins odată cu creațiile lirice ale promoției nouăzeci, iar asta dovedește că poezia este mereu dispusă la acumulări din domeniul prozei și dramaturgiei. E o mare poftă de poveste și confesiune, directă, nu obligatoriu sublimată – sau sublimată numai atâta cât cred autorii că le e de folos pentru a-și încropi propriile viziuni. În această carte, cele mai multe dintre poeziile „sub acoperire”, deghizate în straiele narativității, gravitează în jurul figurii tatălui, cel cât se poate de real, dar și cel de deasupra lumii, sau timpul însuși: „Seara când se întorcea de la fabrică/ tata își tăia bătăturile palmelor cu briciul/ le așeza tacticos pe un colț de ziar/ literele de plumb se imprimau pe carnea moartă/ [...] / apoi le scutura în soba de tuci/ [...] / ce vezi tată în întuneric/ arunca mucul țigării în curte/ – un mic meteorit aterizând în iarbă,/ am vrut să ochesc o stea// mi se părea că nu e tata ci meșterul timp/ își privea palmele batjocorite de brici/ bătăturile vor crește din nou/ și bătăturile inimii vor crește/ și bătăturile gândului la fel/ viața va fi acoperită de carne moartă/ până când meșterul timp/ își va târî mantia peste vatră/ dar știu că Tu îl vei demonta într-o zi/ îi vei unge fiecare bucată cu vaselină/ îl vei închide în cufărul uitării/ și oasele tatei vor lumina în pământ/ va crește carne nouă pe ele/ prin ochiul de geam va străluci sărbătoarea/ palmele lui moi îmi vor mângâia fața din nou.” În esența ei, poezia lui Ioan Barb din prezentul volum este una religioasă, îmbrăcată în haine profane. Toate celelalte obsesii și viziuni gravitează în jurul acestei „cetăți de scăpare”, ale cărei ziduri erup din inimă, nu fără „amarul tristeții din pricina căruia ai închis cerurile”. Când deschideți această carte, nu intrați ca pe stadion: poezia se roagă. (Ioan Es. Pop

RON 19.40
1

Re de Dacia: un proiect de la sfarsitul Evului Mediu

Re de Dacia: un proiect de la sfarsitul Evului Mediu

Re de Dacia: un proiect de la sfarsitul Evului Mediu Proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri, aparut sub egida Asociatiei Patrimonium Transsylvanicum Cluj-Napoca In cancelaria Republicii Sfantului Marcu, Dacia a facut parte – in mod oficial in acte – alaturi de Regatele Ungariei, Poloniei si – ulterior – al Croatiei dintr-o singura unitate regionala, situata spre marginea rasariteana a Crestinatatii, de la inceputul primaverii anului 1496 si pana dupa batalia de la Mohacs (29 august 1526), supravietuind sigur pana in iarna anului 1527-1528. Prin Dacia, teritoriile locuite de romani au primit in mod generic o forma de entitate statala unitara, specifica epocii Renasterii, entitate demna de o posibila reconstituire concreta in viitor. Formula era constientizata de catre liderii politici notabili de la sfarsitul Evului Mediu (si nu doar de catre carturarii umanisti), tocmai cand se produceau finalul Reconquistei iberice si descoperirea Americii (1492), ca si acceptarea europeana a stapanirii turce pe Bosfor (insusi Leonardo da Vinci grabindu-se sa-i propuna sultanului Baiazid al II-lea, la 1502, un pod peste stramtori). Unghiul de sud-vest al Europei se debarasa de islam, cel de sud-est accepta islamul, in clipa in care vechiul continent isi revarsa preaplinul, inaugurand expansiunea europeana peste mari. Era, ante litteram, o incercare spectaculoasa de trecere „de la mica la marea Europa”, nevalidata deocamdata spre est, dar reusita spre vest, spre Lumea Noua. Dacia se adauga acum noii arhitecturi europene, pe fondul vechii Republici Crestine, dar cu privirea atintita spre viitor. - Autori

RON 48.50
1

Apa de zapada

Apa de zapada

O melancolie curată domneşte în această poezie. Cu ce pot să compar lirica lui Arbore după lectura celor mai reuşite poeme ale sale? Poate cu aerul localităţii Assisi, cu muzica lui Gluck din Orfeu şi Euridice, acel Largo din Concertul pentru flaut al lui Vivaldi, toate evocând o pace astrală, o binecuvântată linişte interioară, o melancolie peste care nu a trecut încă vălul cel negru al disperării. E numai tristeţe curată, rece, trecută prin sita de bronz a celor ce ştiu a se stăpâni. (Eugen Barbu) Se distinge în toată creația lirică a lui Grigore Arbore o tensiune, i-aș spune, „neutralizată”: cu aceeași discretă fervoare se figurează un spațiu crepuscular și un timp utopic, insule eoliene, cetăți scufundate, epoci istorice suprapuse precum în falia despicată de sapa arheologului; însă și o receptare a miracolelor elementare, o fermentație a materiei în cosmice prefaceri. Melancolia rămâne suverană, ea domină spasmele minerale și vegetale, ea planează asupra vesperalelor viziuni ce scot la iveală fragmente de civilizații, frânturi de mituri inculcând un frison special. (Dinu Flămând) Grigore Arbore este un mare poet al bucuriei simple a contemplației creației. A aurorei, dar și a crepusculului acesteia. A lumii, creație a Divinității, a artei, creație a omului, și a tuturor impulsurilor care leagă cele două planuri. Un sens al plenitudinii animă această poezie austeră, un fior al jubilației îi tulbură suprafețele armonioase. (Răzvan Voncu) Cele zece cărţi de versuri, reunite acum între aceleaşi coperte, definitivează un (auto)portret cu linii doar mai apăsate în timp peste contururi trasate de la început cu o notabilă siguranţă şi cu intuiţia de a fi surprins tonul şi culoarea esenţiale. Nicio stridenţă nu poate fi înregistrată între ramele acestui chip liric înscris cu o elegantă discreţie în galeria congeneră, iar tabloul receptării e nu mai puţin calm şi echilibrat. (Ion Pop

RON 48.50
1

Evaluarea potentialului turistic al Regiunii de Nord‐Vest. Strategie de valorificare

Evaluarea potentialului turistic al Regiunii de Nord‐Vest. Strategie de valorificare

Cartea a fost elaborată sub egida CENTRULUI DE GEOGRAFIE REGIONALĂ din cadrul Facultății de Geografie, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Lucrarea însumează rezultatele proiectului „Servicii de consultanță – studiu privind inventarierea, evaluarea și prioritizarea punerii în valoare a resurselor turistice din Regiunea de Dezvoltare Nord‐Vest”, contract nr. 18/27.05.2019, Beneficiar Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, director de proiect: prof. univ. dr. Pompei Cocean. Prin această realizare editorială de excepţie, Regiunea de Nord-Vest are nu numai o excelentă bază de date asupra patrimoniului său turistic, ci şi soluţiile de punere în exploatare, într-un ecart temporal de scurtă, medie şi lungă durată, a obiectivelor sale reprezentative. Pentru că, aşa cum studiul o demonstrează, zestrea atractivă a regiunii este deosebit de bogată şi variată tipologic, asigurând premise favorabile afirmării tuturor tipurilor de turism cunoscute (recreativ, curativ, cultural şi mixt) şi majorităţii covârşitoare a formelor de practicare ale acestora, de la speoturism la turismul religios, de la cura balneară la agrementul hivernal al sporturilor zăpezii. Fapt ce se instituie într-o reală oportunitate de-a aşeza turismul, prin amenajarea unor obiective de rezonanţă internaţională, competitive, în triada ramurilor economice de bază ale regiunii, alături de agricultură şi industrie. Cu atât mai mult şi mai degrabă cu cât „industria" turismului este singura ramură care în procesul de producţie nu-şi devorează materia primă, iar amortizarea investiţiilor presupuse de amenajarea obiectivelor se realizează într-un timp record. (Coordonatorii

RON 58.20
1

L’Intelligence de la Matière

Caverne de tacere

Pe drumuri de sticla

Pe drumuri de sticla

Zeci de titluri de roman din literaturile lumii apartin genului de dragoste. Din motive divers-diferite: de timp sa tot dispui pentru lecturi ce tin de epicul asa-numit "usor", cu increngaturile sale numeroase, insa, valoric, de stacheta inalta, daca sincer le agreezi. La urma urmei, in ciuda dedicatiei exclusive pentru scena, Romeo si Julieta de Shakespeare, cu ale sale reluari sau recompuneri in oglinzi clare ori convexe, este tot un fara de egal roman de dragoste. Si ce poveste!... Don Quijote de la Mancha de Miguel de Cervantes este, in esenta sa romanesca, o naratiune patronata de amor irezistibil cavaleresc si carnavalesc, sincer si orb. Si cate alte lucrari de gen… Romanul Pe drumuri de sticla de Delia Bodea Jacob - o scriitoare aflata in ascensiune - tine de epicul dramatic al dragostei spiritualizate. Volumul a aparut in acest an, intr-o prima editie, in limba romana, la Editura Familia din Tel Aviv, Israel. Naratiunea se desfasoara in siajul unui iures captivant de intamplari si evenimente, departe insa de a fi integrat epicului de actiune detectivista. In plina epoca dominata de deceniile asa-zis "de aur" din Romania, povestea iubirii dintre Tatiana, studenta la Muzica, si Many (Kalman), poet, rebel si razvratit, capata treptat accente dramatice cu insertii de epos politic, mai cu seama aplicate cercurilor intelectualitatii, ale caror minti au fost subjugate de conducerea tarii. Iubirea dintre Tatiana si Many aduce ideatic cu cea din romanul Love Story de Erich Segal, o poveste tulburatoare a unei iubiri curate, de epuizant calvar, care in vremea anilor '70 a facut valva, ba chiar a stors lacrimi. La fel si filmul cu titlu omonim. Deosebirea dintre cele doua povesti de iubire o impune, aici, sfarsitul asumat al Tatianei, care nu mai suporta atmosfera cazona, indoctrinarea si ifosele de sef si fost sef, intr-un mare oras, ale tatalui ei, securist de "marca", ins aciuit in Romania imediat dupa razboi, coborator din teritoriile dominate de sovietici, toti pusi pe razbunari si chivernisiri. Romanul Pe drumuri de sticla are toate ingredientele pentru a sta la baza scenariului unui film artistic. -Virgil Rati

RON 33.95
1

Doua piese de teatru

Doua piese de teatru

Doua piese de teatru: De profesie amant, Serenada pentru Carul Mare Personal, am iubit inca de copil Spectacolul ca fenomen si Artistii ca fauritori de fenomen. La 21 de ani, absolvisem Facultatea de Teatru, ma lansasem deja in industria muzicala si ma pregateam de o cariera de solist vocal. Parca intelegand ca s-ar putea sa nu mai joc teatru, am scris, intr-o vacanta de vara, prima mea piesa de teatru, De profesie amant. M-am jucat cu textul, cu rolurile si, dupa ce piesa a fost gata, am incuiat-o intr-un sertar. Ma asteptau turnee, concerte, emisiuni de televiziune... Pe la 35 de ani, eram deja o interpreta de muzica usoara consacrata. Intr-o iarna teribil de geroasa, cand nu se tineau concerte si nu se pleca in turneu, mi s-a facut dor de teatru si am scris o a doua piesa, Serenada pentru Carul Mare. Textele reprezinta genul de teatru care se scria si se prezenta publicului pana prin anii 1990, cand, rasturnandu-se intreaga aratura politico-sociala, s-a crezut ca este nevoie de o schimbare si in textul, si in forma de reprezentatie a spectacolului de teatru clasic. Va doresc lectura placuta! Mi-e dor de Arta Spectacolului pe care am invatat-o si am admirat-o in studentie, deci raman fidela primei iubiri! Raman fidela marelui Creator de Arta, pentru ca adevarata Arta a Spectacolului apartine Alpha si Omega, Bunului Dumnezeu, care este nemasurat in Inventivitate, Diversitate si Splendoare! In fata acestui Spectacol Cosmic, ne regasim copii si admiram cu ochii larg deschisi tot ce ne inconjoara, pentru ca intreg spectacolul din jur este spectaculos! Iar tie, draga cititorule, iti doresc o calatorie agreabila prin gandurile mele! Dedic aceste doua piese de teatru tuturor marilor personalitati ale culturii divertismentului romanesc care m-au inspirat si, prin sfaturile lor, m-au ajutat sa imi modelez pasiunea pentru Arta Spectacolului. Privind cu drag si emotie frumoasa inapoi, ii numesc aici doar pe cativa dintre ei: Moni Ghelerter, actor, regizor si profesor de Teatru; Mihai Mereuta, actor si profesor de Arta actorului; Ileana Berlogea, profesoara de Istoria teatrului; maestra Carmen Stanescu, superba actrita a Teatrului National din Bucuresti; Jean Constantin, adorabil actor; Ion Vova, regizor de teatru radiofonic; Valentin Silvestru, critic de teatru; Sorana Coroama-Stanca si Cornel Popa, regizori de teatru TV; Doina Levinta, scenograf si creator de costume; Stela Popescu, exceptionala actrita de comedie, drama si revista; Beatrice Druga, maestru de lumini la TVR; Mihai (Puiu) Maximilian, creator de spectacole si autor de texte umoristice; Titus Munteanu si Aurora Andronache, realizatori de emisiuni de divertisment la Televiziunea Romana; Florin Zamfirescu, actor de exceptie, alaturi de care am jucat roluri frumoase in studentie. Niciodata nu voi uita sa-i multumesc lui Tudor Vornicu, cel care este creatorul Televiziunii Romane! Desigur, sunt multi-multi alti profesionisti alaturi de care ne-am format eu si majoritatea colegilor artisti din generatia mea. Cu recunostinta, va multumesc in eternitate, dragii mei! Dedic aceste doua piese de teatru artistilor din lumea intreaga pe care i-am admirat de-a lungul vietii si care mi-au fost inspiratie pentru cariera mea artistica. Privind cu drag si emotie frumoasa inapoi, ii numesc aici doar pe cativa dintre cei pe care i-am admirat intotdeauna: Charlie Chaplin, Eddie Murphy, Roger Moore, Charles Laughton, Stan si Bran, Philippe Noiret, Carol Burnett, Jean-Louis Trintignant, Tim Conway, Richard Burton, Marilyn Monroe, Gina Lollobrigida, Tatiana Samoilova, Louis de Funes, Patricia Routledge, Whoopi Goldberg, Bourvil, Steve Carell, Fernandel, Colin Firth, Michele Morgan, Bette Davis, Morgan Freeman, intre multi alti actori... Continui cu Mikhail Baryshnikov, Roberto Bolle, Carla Fracci si Maya Plisetskaya, intre multi alti balerini ai lumii... Continui cu Michael McIntyre, Benny Hill, Johnny Carson, Jim Carrey si Dean Martin, intre multi alti comedieni... Si inchei cu Gianni Morandi, Charles Aznavour, Elvis Presley, Michael Jackson, Sting, Dmitri Hvorostovski, Luciano Pavarotti, Mina, Karel Gott, Tom Jones, Barry Manilow, intre multi alti interpreti de muzica frumoasa... Cu recunostinta, va multumesc in eternitate, dragii mei! - Corina Chiria

RON 44.00
1

Critici romani de azi

Cămașa pătată de somn

Cămașa pătată de somn

La Marilena Apostu, metafora, epitetul, alegoria, adică tot ce înfrumusețează textul, fac parte dintr-o recuzită a misticului, a transcendentului. Omul e măsura lucrurilor, arta e măsura duhului care mișcă lucrurile. Toți am fost pe drumul Damascului, toți am avut posibilitatea întâlnirii cu Dumnezeu, numai că nu toți am fost atenți, nu toți am știut cu cine trebuia să ne întâlnim. Căci, până la urmă, găsești cu adevărat numai ceea ce știi că trebuie să cauți. Găsești numai ceea ce ai aflat deja. Așa este poezia Marilenei Apostu, o găsire, o regăsire în miezul misticii existenței. Mai mult, poezia Marilenei Apostu este, în ciuda aparențelor, solară, tonică, frumoasă. Dacă există o tristețe care plutește peste fiecare pagină a acestei cărți de poezie, este o tristețe care ne face bine. (ADRIAN ALUI GHEORGHE) MARILENA APOSTU s-a născut în vara anului 1969, pe 22 iunie, în Galați, singurul oraș-port al Moldovei. Este profesor documentarist și membră a Uniunii Scriitorilor din România, filiala Sibiu. Poezia pare să îi fie destin prielnic și act terapeutic. Scrie de câteva decenii, fiind autoarea mai multor cărți de poezie: Iubește-ți departele!, Editura SemnE, 2019; Tăcerea cuvintelor tale, ediție bilingvă (română și albaneză), Editura Amanda Edit, 2020; Opt tăceri, Editura Vasiliana ’98, 2020; Orașul cu femei triste, Editura Neuma, 2021; Umbrele nu fac zgomot, Editura Limes, 2022; O sută și una de poezii, Editura Academiei Române, 2022. Publică constant în reviste literare și este prezentă cu selecții de poezii în mai multe antologii. A primit mai multe premii literare: Mențiune la Concursul Național de Poezie și Epigrame „Romeo și Julieta la Mizil”, 2011; Mențiune la Concursul Național de Literatură „Agatha Grigorescu Bacovia”, secțiunea Poezie, Mizil, 2012; Premiul „Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație” pentru volumul de versuri Opt tăceri, Chișinău, 2021; Premiul Revistei Colocvii Dunărene pentru aceeași carte, acordat de Filiala Sud-Est a Uniunii Scriitorilor din România, 2021; Premiul al II-lea la Festivalul Internațional „Adrian Păunescu”, ediția a IX-a, Craiova, 2023; Premiul Revistei Limba română din Chișinău, la ediția-jubileu a Festivalului de Poezie de la Sighetu Marmației (1973–2023), pentru cartea de poezii Umbrele nu fac zgomot; Premiul „Mihai Eminescu” la Festivalul Internațional „Mihai Eminescu” de la Drobeta-Turnu Severin, 2024, pentru antologia O sută și una de poezii

RON 36.00
1

Un centimetru de timp

Un centimetru de timp

Nu e prima carte a lui Doru Arazan pe care o citesc, dar este - in mod ciudat - cea mai adanc omeneasca. Spun „in mod ciudat”, pentru ca aceasta "cadere in dragoste" fata de fiintele din jur ar fi fost mai la locul ei in proza, in romanele pe care i le-am citit si care mi-au placut. Dar era inca doar literatura, in timp ce acest mare poem postmodern urca din cuvant in aura lui toata incarcatura de realitate pe care indrazneste sa o prelucreze. Rareori mi s-a intamplat sa vad cum, intr-un poem postmodern cu intamplari si personaje, la temperatura poeziei, realitatea se topeste intr-o magma fierbinte de bunici si nepoti, si parinti, si copii, curgand ca un fluviu al iubirii spre sfarsitul, aproape idilic, al lumii. Imn inchinat familiei, traditiei, mostenirii binelui din generatie in generatie, acest poem dovedeste emotionant ca poezia este ceea ce ramane dupa ce, in afara dragostei, nu mai exista nimic. - Ana Blandiana Toate textele sint al dracului de triste, asadar extrem de frumoase. Sigur ca-i faci pe prosti sa se simta nasol, iar ei vor sa se simta fericiti, Un centimetru de timp mi-a adus aminte ce mi-a spus cindva, acum 25 de ani, patronul editurii: mi-a placut, dar nu poti sa scrii si tu ceva vesel, ca ai umor, vine lumea de la munca, se apuca sa te citeasca si se intristeaza. Nu stiu nici eu ce sint, amesteci genuri in chipul cel mai fericit – si proza, si jurnal, si poezie. Mai ales poezie. Ma bucur tare, tare mult ca le-ai scris, si ma mir imens ca ai pus minunatiile astea pe retea. Publica-le! - Razvan Petrescu Doru Arazan creeaza tablouri epurate, Zen. E atent la cele marunte ale cotidianului, cele care scapa urechii si ochiului, fiindca ne sint prea familiare. Cele care formeaza fundalul. E gradul zero al scriiturii si stergerea sinelui. Nedemonstrative, si neretorice, poemele pot parea etiolate. Surdina insa creeaza doar un cadru pentru contemplarea reculeasa. - Dan Ungurean

RON 29.10
1

La spartul targului. Interviuri si 75 de dedicatii de la Arghezi la Zub

La spartul targului. Interviuri si 75 de dedicatii de la Arghezi la Zub

Frumos este că am fost şi am rămas copii. Grav este că murim în fiecare zi, minţindu-ne că trăim, când de fapt ne amăgim cu aceeaşi candoare infantilă. Abia la urmă se trage cortina piesei, de regulă tragi-comică. Noroc este că eu cred că repertoriul e mai bogat şi c-avem bilete de favoare asigurate. Nu cred în moarte. [...] Nu sunt un habotnic, dispus să cred, legat la ochi, în cele văzute şi nevăzute. Dar mi s-a întâmplat s-asist la incredibile fenomene paranormale, care m-au convins că trăim în universuri paralele. [...] Aşadar, nu cred în moarte! […] Sufleteşte sunt pregătit s-o întâmpin fără nelinişti, fără să mă laud că-i simt lipsa. Ca la toate operaţiile, de care am mai avut parte, mă tem doar de dureri. Având noroc în viaţă – de n-o fi înger păzitor –, mă rog de-un subit. (Niculae Gheran) Lucrarea de faţă a avut ca punct de plecare o serie de interviuri realizate în ultimii doi ani (2019-2020) de Virgil Raţiu cu Niculae Gheran, „ultimul mare editor” (căruia literatura română îi este, ar trebui să-i fie, profund recunoscătoare), prozator cu har, dar şi om al cetăţii. Dialogurile celor doi autori, apărute în câteva publicaţii culturale, au fost completate, în cel de-al doilea capitol (Addenda), cu şase interviuri mai vechi din multele „taifasuri” purtate în timp de Niculae Gheran cu diverşi interlocutori. (Facem precizarea că restul interviurilor pot fi consultate în Niculae Gheran, Rebreniana, I-II, Editura Academiei, 2017.) În ambele secţiuni, ordonarea textelor s-a făcut după criteriul cronologic, considerat cel mai adecvat într-un asemenea demers. Operată cu multă parcimonie, selecţia dedicaţiilor celor 75 de personalităţi a urmărit evidenţierea mai multor aspecte, dintre care unele mai puţin cunoscute, legate de activitatea celui căruia i-au fost oferite – istoricul literar, editorul, scriitorul Niculae Gheran, în încercarea de a-i schiţa un portret mai altfel. Desigur, nu au fost omise nici cele ce ţin de domeniul relaţiilor interpersonale, uneori câteva rânduri pe o pagină de titlu scoţând la iveală legături surprinzătoare. Lucrurile mai puţin ştiute, ocultate într-un fel de activitatea eclatantă de editor al operei rebreniene, iar în anii din urmă de cea de prozator „păgubaş”, se leagă de contribuţia sa decisivă la elaborarea unor instrumente de lucru esenţiale – biobibliografii, dicţionare, enciclopedii, cataloage –, unele de pionierat pentru istoria noastră literară. În toate cazurile, Niculae Gheran a preferat să se retragă, în cel mai bun caz, în spatele unei notiţe din caseta tehnică a volumului (de tipul coordonare redacţională şi lexicografică), dacă nu chiar într-un anonimat total. Numai recunoaşterea exprimată în dedicaţii vine să facă oarecum cuvenita dreptate. Ordonarea dedicaţiilor a urmat criteriul alfabetic, antologatorul asumându-şi uşoara abatere de la început ce-l plasează pe Tudor Arghezi în capul listei. (Rodica Lăzărescu

RON 38.80
1

E toamna nebun de frumoasa la Cluj. Poeme alese si rostite de autor

Steaua 75. Antologie de texte

Poem de parfum și mireasma

Poem de parfum și mireasma

Virgil Rațiu:– Nu uita! grohăi indicând cu indexul.Nu uita, însă...! bâzâí cu indexul vertical.Dumnezeu, din când în când, se preface.Toți cunosc soteriolo-fenomenul cibernetian l’infinte!...În fond, bine face, bine desface, fain preface!Mâine va fi și mai aprins..., înflăcărat/adevărat, mult peste treaz!Se va ridica fără de cap pe acoperișul mănăstirii,așa-zisul trup, minune va fi!..., Minune-a minunii, ține minte!...Vino să vezi!Înmulțirea prin cunoașterea...!MORALA MICĂ:Piticaniilor,te-me-ți-vă!! VIRGIL RAȚIU s-a născut în 1951, în satul Sânmartinu de Câmpie, județul Mureș. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Cluj.Poezie: Atunci când te reîntorci acasă (debut, Editura Litera, 1976); Schițe poemadice. Lungi, scurte, foarte scurte, linii (poeme, proză, schițe apoftegmatice, Editura Limes, 2019). Este prezent în Focul cel netrupesc. Poezii-rugăciune (antologie de Mariana Răbîncă, Editura Școala Ardeleană, 2023).Proză: Cărţile cu Alfonz (Editura Dacia, 1988; ediţia a 2-a, revăzută și adăugită, prefață de Ion Bogdan Lefter, Editura Paralela 45, 2005); Cartea persoanelor (Editura Limes, 2005); Profetul de la Duba (Editura TipoMoldova, 2013); Cartea cu politice (volum de opinii politice, Editura Aletheia, 2000); La spartul târgului. Interviuri și 75 de dedicații de la Arghezi la Zub (volum de dialoguri cu Niculae Gheran, ediție îngrijită de Rodica Lăzărescu, Editura Școala Ardeleană, 2020).Cărţi pentru copii: Carte de bucate necolorate pentru copii (Editura Clusium, 1996), volum scris în 1985, cu desene de Răzvan Tenie Brădean, distins cu Premiul USR – Filiala Cluj (1997); ediția a 2-a, revăzută, cu desene de Laura Poantă (Editura Limes, 2020); Carte de rugăciuniţe (Editura Emia, 2009), cu desene de Marcel Lupșe, distinsă cu Premiul USR – Filiala Cluj (2010); ediția a 2-a, revăzută (Editura Charmides, 2016); Cartea cu Alfonzel conectat la Internel (Editura Emia, 2000, ediție bilingvă, traducere în limba engleză: Zoia Onița).A îngrijit următoarele cărți/ediții: Deliu Iulian Bălan, Frate de cruce sau K-1942 – memorii din detenţie, postdetenţie, documente, poeme (Editura Aletheia,2002); Virgil Săcărea, Somnoroiu și Somnoroaia – proză pentru copii (Editura Aletheia, 2002); Constantin Brâncuși, 206 dodii. Aforisme, maxime, cugetări, vorbe (Editura Aletheia, 2002).&nbsp

RON 45.00
1

Transilvania, starea noastra de veghe

Transilvania, starea noastra de veghe

Transilvania – starea noastra de veghe este o excelenta carte de vizita. Il gasim aici pe Ioan-Aurel Pop istoricul, cel pentru care trecutul nu e simpla litera moarta sau inventar de cronologii seci si controversate, ci chiar temelia prezentului. El este autor si coordonator de impresionante spectacole ale radacinilor noastre – intrepatrunse cu ale altor neamuri, dar pastrandu-si autonomia si specificitatea. Il descoperim pe cititorul si degustatorul de literatura buna, pentru care textul scris se cuvine a fi nu doar exact si nepartinitor in incheierile sale, ci si rostit memorabil, in cuvinte potrivite care sa probeze caratele limbii romane. Il intalnim in fiecare pagina pe Ioan-Aurel Pop omul cetatii, prezent in miezul lucrurilor si gata sa puna umarul la bunul lor mers. Atent la seisme mai mari ori mai marunte ale vremii, intervine prompt si expresiv de cate ori simte ca punctul pe i a fost ratacit in polemici goale. Il gasim pe Profesorul indragostit de Universitate si de rosturile acesteia in lumea contemporana, cel care stie, pe urmele lui Vasile Parvan, care este „datoria vietii noastre”. Citim elogiile sale atent cumpanite la marile figuri ale culturii nationale si argumentele sale ferme despre legitimitatea sentimentului national. E prezent pretutindeni, in fiecare litera, ardeleanul, de veghe la statura „invatatei Transilvanii”, lucrand la durarea ei fiindca ii stie durerea. Da, e o carte de vizita. Pentru autor, dar si pentru Transilvania. Pentru noi. (Irina Petras)

RON 41.40
1

Biblioteca de idei. Semper fidelis

De ce scrii nu scapi

De ce scrii nu scapi

Inspirată, ca atmosferă, din Suferințele bătrânului Wernher, precedenta carte a lui Gheorghe Săsărman, și concepută într-un stil bonom-mucalit, care o face irezistibilă la lectură, piesa principală a volumului de față vorbește despre forța plăsmuitoare a premoniției, adică despre puterea de predestinare pe care scrisul o exercită insidios asupra celui care i se dedică. Imaginați-vă, prin analogie, un Thomas Mann urcat ca pacient la Davos în urma scrierii Muntelui vrăjit sau un Kafka transformat în gânganie după finalizarea Metamorfozei. Printr-un paradox cauzal similar, scriitorul din De ce scrii nu scapi lasă „la dospit” un text nefinalizat în care este vorba despre o gleznă fracturată și pățește, cu ocazia unei vilegiaturi, exact accidentul pe care îl descrisese anterior, repausul medical forțat care urmează oferindu-i răgazul de a face inventarul tuturor catastrofelor despre care a mai scris, în așteptarea, calmă și înțeleaptă, a efectelor pe care acestea le vor produce. Gheorghe Săsărman este un maestru al cauzalităților existențiale prăpăstioase, tratate literar în cheie ludică, decomplexată. Incitat de accidentul creativ care-i încetinește întrucâtva corpul, dar în schimb îi dinamizează mintea, el recuperează din trecut câteva texte proprii cu o consistență destinală similară, realizând un volum tematic vesel, scris subtil și elegant, cu o încărcătură autoironică evidentă. (Ștefan Borbély)Gheorghe Săsărman s‑a născut la 9 aprilie 1941 la București, într‑o familie refugiată din Ardealul de Nord. Școala primară și liceul, la Cluj (1948‑1959). Absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din București (1965), doctor în Teoria arhitecturii (1978). Redactor al rubricii de arhitectură și urbanism la Ziarul Scânteia (1965‑1974). Coordonator al paginii de știință la Revista Contemporanul (1974‑1982). Constrâns, pe motive politice, să renunţe la activitatea de gazetar (1982). Analist de sisteme și programator la Centrul Județean de Proiectare din Arad (1982‑1983), apoi la firma GIB din München (1985‑2006). Fondator, președinte (2002‑2004) și președinte de onoare (2004‑2019) al Ligii Asociațiilor Germano‑Române din Germania; președinte al Societății Culturale „Apoziția” din München (2005‑08); director‑editor al Revistei Apoziția (2005‑2010). Membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.Cărți publicate: Oracolul, povestiri (Ed. Tineretului, 1969); Cuadratura cercului, proză fantastică (Ed. Dacia, 1975, ediție cenzurată; ediții integrale: Ed. Dacia, 2001; Ed. Nemira, 2013; ediția franceză: 1994; spaniolă: 2010; americană: 2013, traducerea semnată de Ursula K. Le Guin; germană: 2016; japoneză: 2019, 2023; italiană: 2023); Himera, povestiri și nuvele (Ed. Albatros, 1979); Funcţiune, spaţiu, arhitectură, eseu (Ed. Meridiane, 1979); 2000, roman (Ed. Eminescu, 1982; ediția germană: 1986); Cupa de cucută, roman (Ed. Sedona, 1994; Ed. Dacia, 2002); Sud contra Nord, roman (Ed. Dacia, 2001); Vedenii, povestiri (Ed. Ideea Europeană, 2007); Între oglinzi paralele. Publicistică. 1998‑2009 (Ed. Casa Cărții de Știință, 2009); Nemaipomenitele aventuri ale lui Anton Retegan și ale dosarului său, roman (Ed. Nemira, 2011); Cunoaștere și credință. Lecturi paralele, eseu (Ed. Nemira, 2014); Varianta balcanică îmbunătățită, povestiri și teatru (Ed. Nemira, 2014); Adevărata cronică a morții lui Yeșua Ha‑Nozri, roman (Ed. Polirom, 2016); În fața oglinzii, publicistică (Ed. Casa Cărții de Știință, 2020); Alfabetul distopiilor, roman (Ed. Școala Ardeleană, 2021); Suferințele bătrânului Wernher, roman (Editura Școala Ardeleană, 2023). Teatru: Deus ex machina, piesă în trei acte (C.I. Nottara, 2006‑2009). Numeroase texte publicate în antologii, în volume colective și în periodice din țară și din străinătate.Premii: Premiul Europa (EUROCON V, Stresa, 1980); Premiul Național Ion Hobana „Opera Omnia” al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala București (2012); Premiul „Liviu Rebreanu” (cartea anului, proză) al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj (2017); Premiul special COLIN pentru contribuții extraordinare la fantastica românească (2021); Premiul pentru roman, acordat de Convenția Națională de Science Fiction ROMCON pentru Alfabetul distopiilor (2022)

RON 54.00
1