Ferma animalelor. 1984
<p>Convingerea lui George Orwell că arta nu trebuie disociată de politică și că &bdquo;nimic din existența omenească nu se poate sustrage politicului&rdquo; (Anca Peiu, &bdquo;Prefață&rdquo;) transpare din toate scrierile sale, &icirc;nsă este cu at&acirc;t mai pregnantă &icirc;n cele două ficțiuni, <i>Ferma animalelor </i>și <i>1984</i>, &icirc;n care autorul britanic &icirc;nfățișează &ndash; &icirc;n maniere diferite &ndash; ce presupune viața sub un regim dictatorial. Prozele sale au influențat societatea &icirc;n așa manieră, &icirc;nc&acirc;t termenul &bdquo;orwellian&rdquo; este folosit astăzi pentru a desemna acțiuni sau idei totalitare, constr&acirc;ngătoare și brutale pentru individ, negarea evidenței, manipularea prin dezinformare și rescrierea trecutului.</p>
<p><i>Ferma animalelor</i> este o nuvelă alegorică &ndash; și o satiră politică totodată &ndash; publicată la 17 august 1945 și devenită imediat un bestseller. &Icirc;n timp, scrierea a ajuns foarte populară printre cititorii de v&acirc;rste mai mici, fiind folosită adeseori și ca lectură școlară recomandată, &icirc;nsă, deși accesibilă unui public de toate v&acirc;rstele, ea este o fabulă complexă, cu nuanțe profund subversive. La Ferma &bdquo;Conacul&rdquo; animalele se revoltă &icirc;mpotriva opresorului lor, fermierul Jones, impulsionate fiind de dorința de a-și clădi o viață &icirc;n care toate animalele să aibă drepturi egale și un trai bun. Animalele revoluționare constată &icirc;nsă, de-a lungul anilor, că sunt tot mai departe de idealul lor, ferma căz&acirc;nd acum sub o nouă dictatură. Evenimentele istorice din care s-a inspirat Orwell sunt Revoluția Rusă din 1917 și perioada stalinistă ulterioară, scriitorul britanic fiind un fervent oponent al lui Stalin.</p>
<p><i>1984</i>, ultima scriere pe care Orwell apucă să o publice, este un roman SF, distopic, apărut la 8 iunie 1949. Cartea &icirc;nregistrează un succes instantaneu at&acirc;t la public, c&acirc;t și &icirc;n critica vremii, răm&acirc;n&acirc;nd p&acirc;nă astăzi un titlu canonic al literaturii universale. Și de această dată, scriitorul se inspiră din regimurile totalitare ale secolului trecut &ndash; stalinismul din Rusia și nazismul din Germania &ndash;, ale căror tare le regăsim &icirc;n superstatul Oceania. Winston Smith, locuitor al F&acirc;șiei Aeriene &Icirc;nt&acirc;i, fostă Anglia, și funcționar la Ministerul Adevărului, se confruntă cu regimul dictatorial condus, se spune, de Marele Frate. Trăind sub supraveghere continuă, &icirc;ntr-o lume cu legi absurde și crude, &icirc;n care minciuna are proporții delirante, Winston visează la libertatea pe care doar vag și-o mai amintește din copilărie, se &icirc;ndrăgostește, se iluzionează că poate lupta &icirc;mpotriva sistemului, &icirc;și construiește, &icirc;mpreună cu Julia, o oază de fericire, &icirc;nsă, cur&acirc;nd, este nevoit să suporte consecințele răzvrătirii și să constate care &icirc;i sunt limitele umane.</p>
<p>&bdquo;<i>Ferma animalelor </i>&ndash; cu siguranță cea mai importantă operă de ficțiune de satiră politică apărută &icirc;n Anglia secolului al XX-lea.&rdquo;&nbsp;Malcolm Bradbury</p>
<p>&bdquo;Niciun roman al ultimului secol nu a fost mai marcant dec&acirc;t <i>1984</i> al lui George Orwell. Este aproape imposibil să vorbești despre propagandă, supraveghere, politici autoritare sau pervertirea adevărului fără să faci o trimitere și către <i>1984</i>.&rdquo;&nbsp;<i>The Atlantic</i></p>
<p>&bdquo;<i>1984 </i>este o carte‑cult, un thriller psihologic. Totuși, prin această prefață, atragem atenția asupra faptului că ar fi păcat să o reducem la eticheta ei, oarecum didactică, de distopie a totalitarismului. Credem că, &icirc;nainte de orice, mesajul și mai profund al acestei cărți extrem de complexe ne spune că nimic din existența omenească nu se poate sustrage politicului. Orice expresie, orice gest reprezintă o atitudine politică.&rdquo;&nbsp;Anca Peiu, &bdquo;Prefață&rdquo; la <i>Ferma animalelor. 1984</i></p>